Remdesivir, antiviralul injectabil încoronat în media drept tratament important pentru recuperarea după infecţia cu Sars-Cov2, este unul dintre cele mai pomenite medicamente asociate pandemiei. Remdesivir este folosit în România pentru tratamentul formelor moderate şi severe de boală, medicii vorbesc adesea despre el, pacienţii au început să îl ceară prin spitale. Este, însă, Remdesivir, cel mai eficient tratament la îndemână în momentul actual, când un tratament specific pentru Covid nu există? Greu de spus.
Cert este că Remdesivir este un tratament costisitor, produs de o singură companie – Gilead, şi că specialiştii notează în studiile medicale că trebuie să ne menţinem încă rezerva faţă de eficienţa sa. Deşi cercetările indică o evoluţie favorabilă a pacienţilor cărora li se administrează Remdesivir, în sensul recuperării mai rapide, se pare că Remdesivir nu ar influenţa mortalitatea. Gilead, compania producătoare, este singura care a spus că ar exista semnale privind şi o scădere a mortalităţii, în urma unui studiu iniţiat chiar de aceasta. Alte studii nu indică acest lucru.
În schimb, un studiu privind dexametazona, un medicament ieftin şi accesibil, arată că aceasta, folosită la pacienţii în stare gravă, ar putea reduce mortalitatea cu circa 30%. Şi atunci de ce vorbim atât de mult despre Remdesivir şi aproape deloc despre dexametazonă, un medicament ieftin şi promiţător?
Primesc pacienţii români dexametazonă?
Dexametazona a fost inclusă în protocolul de tratament Covid în România după ce studiile au arătat că aceasta poate reduce mortalitatea la pacienţii cu forme Covid severe cu până la o treime.
Am întrebat medici din spitalele craiovene dacă dexametazona este folosită în tratara bolnavilor cu coronavirus şi dacă au remarcat eficienţa sa. Adina Turcu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, unitate medicală de primă linie în lupta cu Covid-19, spune că dexametazona a fost administrată la foarte mulţi pacienţi. Toţi pacienţii din ATI, cu forme severe ale bolii, primesc dexametazonă, dar tratamentul a fost administrat şi unor pacienţi cu simptome uşoare şi medii, iar rezultatele se văd, spune Turcu.
Şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova se foloseşte dexametazona. Însă medicul şef de la terapie intensivă preferă să nu se lanseze în afirmaţii legate de eficacitatea unui medicament sau a altuia. „Doar studiile clinice ne pot oferi date privind aceste tratamente. Nu poţi spune despre un medicament sau altul că e mai bun atâta timp cât nu ai nişte grupuri omogene de pacienţi. Acest lucru înseamnă un studiu. Iar noi am avut totuşi un număr mai mic de pacienţi faţă de alte spitale, ca să putem trage nişte concluzii. Unii au patologii asociate, unii sunt tineri, alţii bătrâni. Nu ar fi nişte concluzii corecte din punct de vedere ştiinţific. Dar toţi pacienţii noştri primesc corticoterapie (dexametazona este un corticosteroid) şi anticoagulant”, spune medicul Marius Novac.
„Remdesivir nu e recomandat pentru toţi pacienţii”
Medicii precizează că merg pe schemele de tratament aprobate, care sunt recomandate de Ministerul Sănătăţii pe baza unor studii şi cercetări aprofundate.
În privinţa Remdesivir, atât dr. Marius Novac, cât şi dr. Adina Turcu, au subliniat că acesta este indicat de medicul infecţionist şi nu se recomandă la toţi pacienţii. Ceea ce pacienţii nu înţeleg, uneori. Fie sub presiunea momentului, din teamă sau din convingerea că este un tratament salvator, fiind atât de vehiculat în media, oamenii vor să primească medicamentul şi îl solicită în mod insistent.
Remdesivir este folosit la Infecţioase, unde managerul spune că au existat tot timpul doze. „Am avut tot timpul Remdesivir, doar că nu e indicat la toţi pacienţii”, spunea Adina Turcu.
Şi la SJU Craiova au fost solicitate doze la Minister şi spitalul a primit 40 de doze într-o primă tranşă. Managerul Laurenţiu Ivanovici spune că se aşteaptă acum un nou lot, după ce s-a transmis încă o solicitare la Minister, pentru că doar acesta alocă acest tratament.
Ce spun studiile despre dexametazonă şi Remdesivir
Un studiu privind Remdesivir din China, în care au fost observaţi pacienţi în stare gravă, a fost încheiat după ce specialiştii nu au putut găsi niciun semn de eficienţă a medicamentului. Studiul a inclus un număr limitat de pacienţi. Studiul a inclus 237 de pacienți într-un studiu comparativ remdesivir versus placebo, care a fost întrerupt prematur din cauza lipsei de eficiență și a unei rate sporite de efecte adverse.
Ulterior, într-un studiu care include 1.063 de pacienți cu forme severe tratați cu remdesivir versus placebo, s-a evidențiat un beneficiu discret în termeni de mortalitate: 8% versus 11,9% și de durată până la ameliorare: 11 zile față de 15 zile.
Datele arată că este mai eficient la pacienți cu hipoxie care nu au necesitat încă ventilație mecanică sau oxigenare extracorporeală.
Utilizați la pacienți cu detresă respiratorie acută în cadrul COVID-19, corticoizii arată o reducere importantă a letalității, la 46% față de 62% la cei care nu au primit un astfel de tratament. Un argument important în favoarea utilizării lor au fost datele preliminare ale studiului RECOVERY. În cadrul studiului, dexamentazona a redus rata de deces cu aproximativ o treime în cazul pacienților ventilați mecanic ca urmare a infecției cu SARS-COV-2 şi cu o cincime la pacienţii care au avut nevoie de oxigenoterapie fără ventilare mecanică.
Clorochina, un alt medicament făcut vedetă
Protocolul de tratament din România include şi alte antivirale, medicație imunomodulatoare, inclusiv plasma de convalescent, medicație anticoagulantă, antibiotice pentru infecţiile asociate şi suportul funcțiilor vitale. Printre antiviralele aprobate, se numără şi hidroxiclorochina, un alt „hit” media controversat. Studiile au oferit concluzii contradictorii. „În România, hidroxiclorochina a fost folosită pe scară largă în scop terapeutic și uneori pentru prevenirea apariției de forme severe de COVID-19; datele negative și efectele adverse înregistrate au limitat prescrierea sa. Totuși, având în vedere datele favorabile existente, acest medicament rămâne încă o alternativă, în absența unor medicamente mai eficiente” se notează în Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2, actualizat în 07.08.2020.
