Federația „Solidaritatea Sanitară” transmite un mesaj tranșant către guvernanți în plină criză Covid. Reprezentanți ai profesioniștilor din sănătate atrag atenția că, în lipsa unor măsuri drastice de limitare a epidemiei Covid, sistemul medical se va prăbuși, iar pacienți care ar putea fi salvați vor muri.
„Considerând că prezentarea onestă a realității este un drept al cetățenilor, exprimăm noi public ceea ce Guvernul nu poate sau nu vrea să vă spună: în absența unor măsuri drastice de limitare a răspândirii SARS-CoV-2 vom rămâne fără paturi de spital (de specialitate) disponibile și vor muri cetățeni care ar fi avut șansa să fie salvați. Într-o oarecare măsură (limitată, deocamdată) deja suntem în acest punct”, se arată într-un comunicat al Federației.
Cum vor trata medicii de alte specialități pacienții Covid?
Federația pune problema transformării unor secții sau spitale întregi în unități Covid-19 și notează că ar trebui să se facă diferențierea între pacienții cu infecție Sars-Cov2, dar care nu au Covid-19 ca afecțiune principală și pacienții Covid-19.
Astfel, medicii spun că spitalele publice ar trebui să trateze pacienții cu infecție Sars-Cov2 care nu fac o formă gravă a bolii și au altă boală de bază ce necesită tratament. În schimb, pacienții Covid-19 sunt cei care au noul coronavirus ca afecțiune principală și ar trebui tratați în unități Covid. Însă, atrage atenția Federația, Guvernul a decis transformarea unor secții sau unități sanitare în Covid-19 pentru a rezolva problema paturilor de spital disponibile, iar medici cu alte specialități ajung să trateze pacienți Covid.
”Guvernul a propus și aplicat ca soluție de rezolvare a problemei o măsură cu consecințe semnificative atât asupra calității serviciilor medicale cât și a calității vieții profesionale ale specialiștilor din sănătate. În consecință, în cazul unităților sanitare transformate integral în spitale COVID-19, medici de alte specialități (chirurgie, ginecologie etc.) și personal din alte secții decât cele specializate au ajuns să trateze pacienți (având ca boală de bază/simptomatologie principală) COVID-19.”
De aceea, Federația a solicitat imunitatea profesională, spunând că medicii de altă specialitate ajung să trateze pacienți Covid „fie din sentimentul datoriei, fie din obligație”, pentru că, juridic, ”sunt în situația de muncă forțată, exercitându-și activitatea profesională într-o altă specialitate decât cea deținută, fără a fi protejați legal”.
Nu există criterii de prioritate a pacienților
O altă problemă pe care o reclamă reprezentanții cadrelor medicale este nevoia unor criterii clare de selecție a pacienților în condițiile unor resurse limitate. Mai exact, în lipsa locurilor, soluția de facto practicată la ora actuală, respectiv aplicarea regulii „primul venit, primul servit”, nu constituie un criteriu etic de selecție/prioritate, se arată în comunicat.
Astfel, situația „aruncă medicii în zona asumării unor decizii pentru care nu au acoperire juridică (…) Dacă statul nu asumă oficial criterii publice de prioritate (așa cum ar trebui), atunci medicii trebuie să beneficieze de imunitate în astfel de situații (și de un set de criterii etice de prioritate elaborat prin acordul comunității profesionale/organismului profesional). Motivul este simplu: în condițiile medicinei de război (o definiție adecvată a acestei situații) orice decizie privind accesul/refuzul accesului la resursele de tratament și îngrijire are consecințe grave. Până acum constatăm că instituțiile statului preferă să nu vadă/recunoască această problemă”, transmite Federația.
Marea problemă: lipsa specialiștilor
Având în vedere contextul actual, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită măsuri drastice precum intervențiile în funcționarea societății menite să reducă transmiterea SARS-CoV-2 și creșterea rapidă a capacității de tratament a spitalelor.
Fiecare dintre cele două direcții de intervenție își are propriile ei limite.
Pe de o parte, epidemiologii sunt chemați să combine „bruma de cunoștințe științifice certe și interesul pentru menținerea unui nivel de funcționare a epidemiei”.
De cealaltă parte, chiar dacă numărul de paturi de spital și dotările ar crește rapid, acestea nu se transpun automat în posibilitatea de a primi un număr mai mare de pacienți pentru că lipsesc specialiștii.
„La începutul pandemiei am indicat faptul că modele anticipative ale Guvernului aveau o eroare fundamentală: considerau că resursa umană fie va rămâne la același nivel fie va crește”, spun reprezentanții corpului medical. De fapt, adaugă aceștia, resursa umană specializată în tratamentul pacienților de boli infecțioase, ATI și UPU/CPU este într-o accelerată stare de epuizare. Infectarea personalului medical sau izolarea contacților care sunt cadre medicale duce la indisponibilizarea altor profesioniști. Iar în lunile de la izbucnirea epidemiei, Guvernul nu a format specialiști de rezervă, în special pe boli infecțioase și ATI, reclamă profesioniștii:
„În concluzie, în foarte multe cazuri vom ajunge în situația în care există „paturile necesare” (incluzând aparatura), dar vor lipsi specialiștii necesari.” Remedierea unora dintre problemele indicate și un balans adecvat între cele două măsuri drastice ar putea scădea amploarea impactului negativ, spun reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”. „Deocamdată însă Guvernul nu pare să intenționeze așezarea (conștientizeze necesitatea așezării) pe o astfel de traiectorie.”
