Hreanul este folosit în prezent mai mult pe post de condiment alimentar, dar el este și un leac ieftin şi la îndemână. Din rădăcina de hrean se fac tincturi, sirop, vin, oţet, făină sau macerat, scrie adevărul.
Hreanul este o legumă perenă, de culoare alb-gălbuie, cu aromă şi gust picant, folosită în condimentarea mâncărurilor, industria conservelor şi nelipsită în pregătirea murăturilor.
Consumul de hrean este cunoscut pentru că provoacă o senzaţie de arsură sau înţepături în sinusuri, la nivelul nasului şi gâtului. Din acest motiv, este adesea folosit pentru a ameliora răcelile şi problemele de respiraţie.
Un excelent antiinflamator, cu miros înţepător şi gust arzător, hreanul este un adevărat medicament pentru organism. Este ideal pentru anemii, sinuzite şi bronşite. Cu toate acestea, medicii spun că persoanele care suferă de boli cardiace ori ale aparatului digestiv trebuie să îl evite.
Există informaţii limitate despre posibilele reacţii adverse ale consumului de prea mult hrean sau ca supliment. Cu toate acestea, întrucât hreanul este foarte înţepător, cel mai bine este să îl folosiţi în cantităţi mici. O cantitate prea mare din această rădăcină picantă poate irita gura, nasul sau stomacul. Poate fi mai ales deranjant pentru persoanele cu ulcer stomacal, probleme digestive sau boli inflamatorii intestinale.
“Consumul de hrean este interzis sub orice formă în caz de boli ale aparatului digestiv, boli cardiace, hemoragii interne, dar şi în timpul sarcinii şi alăptării. De asemenea, hreanul nu va fi consumat de copii mai mici de cinci ani. Supradozajul poate determina iritaţii renale, diaree, hemoragii digestive, scăderea bruscă a tensiunii arteriale”, explică dr. Daniela Stan, medic de familie.
Cum se consumă
Hreanul este folosit atât la gătit, cât şi în medicina naturistă pentru tratarea diverselor afecţiuni. Este de două ori mai bogat în vitamina C decât lămâile, conţine vitamina B, potasiu, calciu, fier şi fosfor.
De la hrean folosim rădăcina care se poate consuma crudă, rasă, în salate sau diverse preparate, sub formă de tinctură sau oţet din hrean.
Pe lângă numeroasele beneficii, hreanul trebuie consumat cu moderaţia deoarece are şi efecte adverse.
“Supradozajul poate determina iritaţii renale, diaree, hemoragii digestive, scăderea brusca a tensiunii arteriale sau hemoragii interne. De asemenea, se recomandă evitarea consumului de hrean, în timpul fluxului menstrual. Substanţele din hrean pot interacţiona negativ cu antiinflamatoarele de sinteză, precum şi cu corticoizii sintetici. Totodată, hreanul este contraindicat femeilor care alăptează şi persoanelor care au suferit un infarct ”, spune Marina Grigore, specialist în apifitoterapie.
Alungă răceala
“Sinuzitele sunt complet vindecate, chiar şi în cele mai grave forme, după o cură cu inhalaţii de hrean ce se pot face prin simpla pregătire a hreanului pentru iarnă, pus la borcane. În cantităţi mici, el stimulează pofta de mâncare, dar alungă şi răceala sau gripa”, explică medicul.
Atât rădăcina, cât şi frunzele de hrean au proprietăţi benefice organismului. Pentru că este iute, ajută la descongestionarea căilor respiratorii superioare şi este un remediu eficient împotriva reumatismului.
Hreanul este un inamic al conjunctivitei, dar şi a altor afecţiuni oculare, spun specialiştii. Tratamentul este unul cât se poate de simplu: se rade hreanul, după care se inspiră profund timp de 5-10 minute. Lăcrimarea ochilor este inevitabilă, însă cât se poate de benefică.
Patru motive ca să consumi hrean
Un puternic antibiotic. Hreanul se recomandă în tratamentul bronşitei cronice şi în afecţiunile căilor respiratorii, cum ar fi cele pulmonare, deoarece are efecte antibiotice puternice, expectorante şi bronhodilatatoare.
Calmează tusea. Durerile de cap, cele dentare, dar şi răcelile se pot vindeca mai uşor cu ajutorul hreanului. Sucul de hrean cu miere este util în calmarea tusei, în timp ce durerile de cap trec şi dacă aplici pe frunte o cataplasmă din hrean ras.
Ameliorează durerile reumatice. Durerile reumatismale pot fi ameliorate cu ajutorul remediilor pe bază de hrean. Poţi apela la oţetul din hrean, pe care îl poţi prepara lăsând la macerat un pumn de rădăcină rasă, peste care torni un litru de oţet din vin. Agiţi în fiecare zi, iar după ce trec şapte zile, îl strecori. Frecţionezi locurile dureroase, la nevoie.
Reglează tensiunea arterială. Rădăcina de hrean îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi ajută la normalizarea tensiunii arteriale. Poţi prepara o salată din rădăcină de hrean rasă.
