Persoanele care gătesc cu combustibili din biomasă, cum ar fi lemnul, riscă să se aleagă cu leziuni ale plămânilor din cauza faptulul că respiră în concentrații periculoase poluanți. Este concluzia unui nou studiu prezentat la reuniunea anuală a Societății Radiologice a Americii de Nord (RSNA), transmite 360medical.
3 miliarde de oameni gătesc cu biomasă
Aproximativ 3 miliarde de oameni din întreaga lume gătesc cu biomasă, cum ar fi lemnul. Poluanții rezultați în urma acestui tip de gătit și încălzit contribuie major la producerea deceselor din legate de poluarea aerului în gospodărie. Se estimează că anual sunt înregistrate 4 milioane de astfel de decese. O echipă multidisciplinară condusă de dr. Eric A. Hoffman, de la Universitatea din Iowa, în colaborare cu cercetători de la Institutul de Știință și Tehnologie Periyar Maniammai, au investigat impactul poluanților la 23 de persoane care gătesc cu gaz petrolier lichefiat sau lemn, biomasă în Thanjavur, India.
Cercetătorii au măsurat concentrațiile de poluanți din case și apoi au studiat funcția pulmonară a indivizilor, utilizând teste tradiționale precum spirometria. De asemenea, au folosit scanare CT avansată pentru a face măsurători cantitative, adică au efectuat o scanare atunci când persoana a inhalat și o alta după ce au expirat și au măsurat diferența dintre imagini pentru a vedea cum funcționau plămânii.
„Este important să detectăm, să înțelegem și să inversăm modificările timpurii care se dezvoltă ca răspuns la expunerile cronice la emisiile de combustibil din biomasă”, a declarat dr. Abhilash Kizhakke Puliyakote co-autorul studiului și cercetător postdoctoral la Școala de Medicină de la Universitatea din California, San Diego.
Concentrații mai mari de poluanți
Studiul a arătat că cei care au gătit cu biomasă lemnoasă au fost expuși la concentrații mai mari de poluanți și endotoxine comparativ cu utilizatorii de gaze lichefiate din petrol. De asemenea, au avut un nivel semnificativ mai mare de captare a aerului în plămâni, o afecțiune asociată cu boli pulmonare.
„Captarea aerului se întâmplă atunci când o parte a plămânului nu este capabilă să schimbe în mod eficient aerul cu mediul, așa că data viitoare când inspirați, nu primiți suficient oxigen în acea regiune și eliminați dioxidul de carbon”, a spus dr. Kizhakke Puliyakote.
Cercetătorii au descoperit un subgrup mai mic de utilizatori de biomasă care aveau niveluri foarte ridicate de captare a aerului și mecanici anormale ale țesuturilor, chiar și în comparație cu alți utilizatori de biomasă. CT a adăugat informații importante despre efectul fumului asupra plămânilor, care a fost subestimat de testele convenționale.
,,Avantajul cheie al utilizării imagisticii CT este că este că poate detecta modificări subtile și regionale înainte ca acestea să progreseze și poate fi urmărită progresia bolii pe perioade scurte de timp“, a subliniat Kizhakke Puliyakote.
Fumul afectează plămânii
Lipsa emfizemului din grupul de studiu sugerează că expunerea la fumul de biomasă afectează căile respiratorii mici din plămâni, e de părere dr. Kizhakke Puliyakote, care crede că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege procesul bolii. Rezultatele studiului subliniază importanța expunerii la fum cât mai puțin. Chiar și în absența simptomelor evidente sau a dificultăților de respirație, plămânul poate suferi leziuni și inflamații care pot rămâne nedetectate și potențial nerezolvate la unele persoane.
„În cazul persoanelor expuse la fum de biomasă o durată prelungită este esențial să se facă o evaluare completă a funcției pulmonare de către profesioniștii din domeniul sănătății, pentru a se asigura că orice leziune potențială poate fi rezolvată cu intervenții adecvate”, a spus dr. Kizhakke Puliyakote, potrivit ScienceDaily.
Despre efectele poluării asupra sănătății populației au vorbit recent și medici din România, care au atras atenția asupra afecțiunilor grave apărute la copii și adulți.
