Perioada sărbătorilor de iarnă este, poate, cea mai „periculoasă” pentru sistemul nostru digestiv. Dacă Paștele durează trei zile și are loc primăvara, când putem compensa dezechilibrele cu legume de sezon și verdețuri din abundență, iarna trecem de la Crăciun la pregătirile de Anul Nou. Iar sezonul rece este și o perioadă în care avem tendința să consumăm alimente mai grele, în general, astfel că presiunea asupra organismului nostru este și mai mare. Ce putem face pentru a trece peste această perioadă fără complicații majore cauzate de excesele alimentare aflăm de la dr. Sevastița Iordache, medic primar medicină internă și gastroenterologie.
Pentru că e imposibil să îi ții pe români departe de preparatele tradiționale, medicul spune că putem încerca să le integrăm într-o dietă mai echilibrată.
Care sunt cele mai periculoase alimente
GdS: Care sunt cele mai periculoase alimente sau combinații alimentare de sărbători?
Sevastița Iordache: În perioada sărbătorilor de iarnă, care este mai lungă decât cea de Paște, alimentele traditionale românești bogate in grăsimi animale și glucide sunt de obicei consumate în cantități mai mari. Cele mai periculoase mâncăruri sunt preparatele cu maioneză (gen salata de bœuf), preparatele din carne grasă de porc (toba, caltaboșii, cârnații) dar și dulciurile, mai ales cele cu creme grase, pe bază de unt sau margarină. Efectul nociv al acestor alimente devine cu atât mai semnificativ dacă se asociază și cantități mari de alcool.
Gds: Ce efecte are excesul alimentar asupra organismului nostru?
S.V.: Excesul alimentar din această perioadă are efecte nedorite multiple asupra aparatului digestiv. Principalele simptome pentru care pacienții se prezintă la serviciile de urgență sunt durerile abdominale, greața, vărsăturile alimentare, tulburările de tranzit intestinal. Aceste simptome pot fi interpretate ca simple indigestii cauzate de excesul alimentar, dar pot fi expresia unor afecțiuni mai grave. De aceea, dacă simptomele persistă, au intensitate mare, se asociază cu febră sau stare generală proastă, este necesară prezentarea la serviciul de urgență.
Complicații care ne pot trimite la spital
GdS: Ce complicații pot apărea din cauza exceselor și a combinațiilor dintre alimentele bogate în grăsimi și consumul de alcool?
S.V.: Asocierea de alimente bogate în grăsimi cu consumul de alcool pot duce la afecțiuni severe cum este pancreatita acută, o boală redutabilă, ce necesită internarea în spital și se poate asocia cu complicații grave care pot pune în pericol viața.
Alimentele numite colecistokinetice (bogate în grăsimi, ou, maioneză, smântână, frișcă, ciocolată, cafea etc.) pot declanșa o colică biliară care se manifestă prin durere în abdomenul superior, în partea dreaptă (hipocondrul drept), vărsături alimentare sau bilioase. Dacă se asociază și febră, putem suspiciona o colecistită acută și este obligatorie prezentarea la spital. Pacienții care știu că suferă de litiază biliară sau au mai avut în antecedente colici biliare sau puseuri de pancreatită acută trebuie să evite consumul de alimente colecistokinetice și alcool.
Persoanele care suferă de boli cronice precum ciroza hepatică, diabetul zaharat sau afecțiunile cardio-vasculare pot prezenta decompensări ale acestor afecțiuni după consumul de alimente grase, sărate, dulciuri sau alcool. La aceste categorii de pacienți restricțiile trebuie sa fie mai severe, vor fi respectate indicațiile primite de la medicul curant pentru fiecare caz în parte.
GdS: Multe persoane țin și post înainte de Crăciun, apoi tind să mănânce prea multe lucruri deodată. Cum poate dezechilibra acest lucru sistemul nostru digestiv?
S. V.: Pe perioada postului, organismul se adaptează la o dietă vegetariană. Trecerea bruscă la alimentația bogată în alimente de origine animală va fi resimțită de organism prin apariția unui disconfort abominal însoțit de balonare, tranzit intestinal încetinit (constipație) dar pot apărea și simptome mai severe precum cele deja menționate (dureri abdominale, vărsături, etc), mai ales dacă pacientul are antecedente de afecțiuni pancreatice sau biliare.
Putem integra preparatele tradiționale într-o dietă mai sănătoasă
GdS: Românii iubesc preparatele tradiționale și e greu să îi ții departe de sarmale, caltaboș, cârnații făcuți în casă, salata boeuf. Există totuși niște recomandări astfel încât să nu evităm complet preparatele tradiționale, ci să le putem integra într-o dietă mai echilibrată?
S. V.: Se spune că la un popor comportamentul cel mai greu de schimbat este cel legat de tradiții. Astfel, în loc să impunem restricții severe pe care știm că oamenii nu le vor respecta, ar fi mai înțelept să-i facem să integreze alimentele tradiționale într-o dietă sănătoasă. De exemplu, atunci când folosim carnea în preparatele tradiționale ar fi bine să alegem carnea slabă, iar în salate să folosim cât mai puțină maioneză (de exemplu, în salata bœufsă folosim puțină maioneză și mai multe legume, carnea sa fie slabă).
De asemenea, pe lângă calitatea preparatelor este bine sa fim atenți și la cantitate. Este important să mâncăm porții mici și să asociem la preparatele tradiționale legume și fructe proaspete care au multiple beneficii : aport de vitamine, îmbunătățesc tranzitul intestinal, dar conferă și o senzație de sațietate fără a avea un aport caloric mare. De exemplu, la o friptură din carne slabă putem asocia o salată de crudități sau murături. Cu atenție, însă, la persoanele cărora li s-a recomadat o dietă hiposodată (cu conținut redus de sare – n.r.) cum sunt pacienții cu patologie cardio-vasculară.
Mese în porții mici și dese
GdS: Ce sfaturi le-ați da oamenilor în această perioadă pentru a nu avea probleme digestive de sărbători?
S. V.: În această perioadă aș insista pe două aspecte legate de alimentație : calitate și cantitate. Calitatea se obține prin folosirea a cât mai puține alimente grase sau dulciuri rafinate și asocierea cu legume și fructe proaspete. Iar cantitatea presupune ca mesele să fie în porții mici și divizate, să avem inclusiv în ziua de Crăciun 3 mese și 2 gustări (nu este bine ca toate alimentele să fie consumate la aceeași masă) pentru ca presiunea pe aparatul digestiv să fie cât mai mică.
Alături de o alimentație echilibrată, exercițiul fizic este recomandat tuturor categoriilor de vârstă, dacă nu sunt contraindicații medicale. Plimbarea în aer liber este la îndemâna oricui.
GdS: Și copiii riscă să își dea peste cap organismul prin consumul excesiv de dulciuri în perioada sărbătorilor. Ce recomandări aveți, în acest sens, pentru părinți?
S. V.: În perioada sărbătorilor, toată lumea, nu doar copiii, este tentată să consume mai multe dulciuri decât în orice altă perioadă a anului. Aș recomanda părinților să cumpere mai puțină ciocolată, să nu lase la îndemâna copiilor toată cantitatea de dulciuri din casă. În locul dulciurilor rafinate de tipul ciocolatei, jeleurilor sau bomboanelor sunt de preferat dulciurile pregătite în casă ca de exemplu: plăcintă cu mere (sau alte fructe), brioșe, cozonac, chec și mai puține prăjituri cu frișcă sau cremă pe bază de unt/margarină.
