Diabetul este una dintre bolile secolului. 1 din 10 români suferă de diabet, iar 3 din 10 au prediabet. În România sunt 823.000 de pacienți înregistrați cu diabet zaharat tip 2 care se tratează prin Programul Național de Diabet Zaharat.
În țara noastră, 7 din 10 persoane au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate, conform Forumului Român pentru Diabet.
Pacienții cu diabet nu trebuie să se bazeze doar pe tratamentul medicamentos. Dieta este esențială pentru a ține sub control afecțiunea. Adelina Brînaru, medic specialist diabetolog și nutriționist, ne spune care sunt principalele reguli de urmat în privința regimului alimentar pentru diabet.
Adelina Brînaru a absolvit Facultatea de Medicină din Craiova, iar ulterior s-a pregătit în cadrul Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din București, obținând titlul de medic specialist în anul 2016. A profesat în Marea Britanie o perioadă, iar în 2018 s-a întors acasă, la Craiova, pentru a împărtăși din experiența sa comunității orașului natal.
GdS: Ce este diabetul zaharat?
Dr. A. Brînaru: Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică (creșterea nivelului de glucoză din sânge), ce are drept cauză fie deficitul de insulină, fie rezistența țesuturilor la acțiunea insulinei. Netratat, diabetul zaharat poate duce la apariția de complicații care scad durata și calitatea vieții.
GdS: Care sunt semnele specifice care pot trăda această afecțiune?
A. B: Semnele specifice de diabet zaharat sunt reprezentate de poliurie (eliminarea de urină des și în cantități mari), polidipsie (consumul de lichide în cantități mari), polifagie (consumul de alimente în cantități mari), scădere în greutate inexplicabilă.
GdS: Cum se pune diagnosticul?
A. B: Diagnosticul se bazează pe dozarea glicemiei în sângele venos și se confirmă dacă glicemia măsurată dimineața, pe nemâncate, este mai mare sau egală cu 126 mg/dl (confirmată prin 2 determinări separate).
Diagnosticul de diabet zaharat NU se stabilește pe baza glicemiilor determinate cu glucometrul, valorile ce ridică suspiciune la determinarea cu glucometrul necesitând confirmare prin recoltarea de sânge venos.
GdS: Ce se întâmplă după diagnostic?
A. B: Din acest punct, fiecare persoană cu diabet zaharat este luată în evidență de către medicul specialist diabetolog, care va stabili, împreună cu pacientul, regimul alimentar, tratamentul medicamentos, precum și programul de controale periodice.
GdS: Ce presupune regimul alimentar în diabetul zaharat?
A. B: Alimentația persoanelor cu diabet trebuie să fie adaptată necesităților individuale și echilibrată din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Astfel, se impune stabilirea de către medic a necesarului caloric zilnic, ce depinde de vârsta pacientului, starea de sănătate și de anumite condiții fiziologice, fiind un pas esențial pentru promovarea unei nutriții optime.
Dacă vorbim despre persoane supraponderale sau cu obezitate, o scădere în greutate de aproximativ 5% aduce beneficii progresive asupra stării de sănătate. Atunci când se impune, se poate recomanda o scădere ponderală de până la 15% din greutatea actuală, dacă se poate obține în condiții de siguranță pentru pacient, aceasta aducând beneficii suplimentare.
GdS: Cum trebuie să își organizeze mesele un pacient cu diabet?
A. B: Se recomandă un orar de mese regulat, cu 3 mese principale și 1-2 gustări, regulă ce pare foarte dificil de respectat de către foarte mulți pacienți. Totuși, insist asupra ei, pentru că reprezintă baza unui stil de viață sănătos. Totodată, deoarece foarte frecvent diabetul zaharat se asociază cu afecțiuni cardiovasculare, în special hipertensiune arterială, vreau să precizez că este foarte importantă evitarea consumului excesiv de sare.
GdS: Ce trebuie evitat și la ce avem undă verde?
A.B.: În dieta persoanelor cu diabet, trebuie să avem în vedere aportul de carbohidrați (glucide sau zaharuri), ce sunt principala sursă de energie a organismului și totodată, unica sursă de energie a creierului, dar sunt și cei ce influențează în mod direct glicemia. Este recomandat ca dieta persoanei cu diabet să nu conțină produse pe bază de zahăr sau care conțin zahăr adăugat.
Aici vorbim și despre miere, fructe confiate, băuturi îndulcite cu zahăr sau miere (băuturi răcoritoare, lichior, must etc.), sucuri, inclusiv cele naturale, obținute prin stoarcerea fructelor.
GdS: Cum procedăm cu alimentele care conțin zaharuri naturale?
A.B.: Într-adevăr, se impune să aducem în discuție alimentele ce conțin zaharuri în mod natural (chiar dacă nu sunt dulci) și influențează și ele glicemia, însă nu se exclud din dietă: pâine, mămăligă, paste, orez, fructe, anumite legume (cartofi, porumb, păstârnac rădăcină, fasole uscată, linte, ardei gras roșu, gogoșar, morcov, pătrunjel rădăcină, ceapă verde, ceapă uscată, sfeclă roșie, mazăre), anumite lactate (lapte dulce, iaurt, sana, chefir, brânză proaspătă de vaci, caș, urdă dulce). În cazul acestor alimente, pacientul trebuie să fie instruit de către medicul diabetolog cu privire la cantitatea zilnică recomandată, gastrotehnie și modalitatea corectă de asociere a lor.
Este important de menționat și că un aport optim de fibre (aproximativ 14 g/1000 kcal) aduce beneficii suplimentare pacienților. Fibrele alimentare cresc senzația de sațietate, reglează tranzitul gastrointestinal, scad absorbția intestinală a glucidelor, ajută la normalizarea nivelului colesterolului, fiind astfel aliați importanți în procesul de slăbire și în menținerea sănătății. Acestea se regăsesc în fructe, legume, leguminoase, cereale/paste/orez- integrale, pâine integrală, nuci, semințe.
GdS: Pacienții cu diabet au restricții în ceea ce privește carnea sau consumul de ouă?
A. B: Pentru un meniu echilibrat, persoanele cu diabet au nevoie și de proteine, provenite din carne slabă (pui, pasăre, vițel,vită, miel, oaie, porc etc.), pește, ouă (3-4 ouă pe săptămână) , precum și de grăsimi sănătoase, conținute în ulei de măsline, nuci, semințe, avocado, pește gras (somon, ton, macrou, hering, sardine etc.). În cadrul recomandărilor nutriționale de la diagnostic, medicul diabetolog indică pacienților cantitatea zilnică recomandată din fiecare categorie de alimente.
GdS: O persoană cu diabet poate consuma alcool?
A. B: Ghidul Asociației Americane de Diabet, actualizat în ianuarie 2021, recomandă consumul moderat, ceea ce se traduce prin cel mult o băutură alcoolică pe zi în cazul femeilor și cel mult două în cazul bărbaților. Prin ″o băutură alcoolică″ se înțelege 350 ml bere sau 150 ml vin sau 50 ml băutură spirtoasă.
GdS: Ce ar trebui să mai știe un pacient cu diabet zaharat?
A. B: Pentru a promova o greutate sănătoasă, importantă în diabet, contează foarte mult și activitatea fizică, de tipul mers pe jos, plimbări în aer liber. Se recomandă minim 30 minute/zi, 5 zile/săptămână, în absența condițiilor medicale ce ar putea contraindica acest lucru.
Întotdeauna le spun pacienților mei ca dieta persoanei cu diabet este, practic, dieta persoanei ce alege să trăiască sănătos. Vorbim despre o alimentație ce presupune alegeri nutriționale sănătoase, ce are ca scop obținerea sau menținerea unei greutăți corporale optime, creșterea calității vieții și scăderea riscului de apariție a complicațiilor.
