La un an de la apariţia primului pacient confirmat cu coronavirus în România, epidemia Covid este în continuare centrul de gravitaţie al realităţii noastre. În spitale, pandemia s-a resimţit şi mai acut. Vizitele aparţinătorilor au devenit o amintire, iar pacienţii trebuie să respecte cu atenţie măsurile de protecţie anti Covid.
În maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova (SCJUC), experienţa naşterilor este diferită acum faţă de cum arăta în urmă cu un an. Şi aici, atât mamele, cât şi cadrele medicale au fost nevoite să se adapteze din mers la protocoale noi. Şefa Clinicii de Neonatologie de la SCJU, şef lucrări dr. Mihaela Gheonea, povesteşte, pentru GdS, cum s-au schimbat lucrurile în acest an şi cum au fost gestionate schimbările de către paciente, cât şi de personalul secţiei.
GdS: Cum s-au schimbat lucrurile în maternitatea SCJUC în acest an pandemic?
Dr. Mihaela Gheonea: Nașterea continuă să fie o urgență medicală, neputând fi amânată până trece pandemia cu coronavirus.
Multe lucruri se întâmplă altfel, dar câtă vreme suntem în siguranță facem ce este nevoie. Când ajungem la spital, ziua începe la fel pentru toți: triaj epidemiologic, dezinfecție, monitorizarea temperaturii, echiparea, discutăm cazurile, luăm decizii împreună. Orele de program și ritmul din această perioadă vin cu o mare presiune pentru noi.
Nu am fost pregătiți formal pentru un astfel de regim de lucru dar până acum colectivul a răspuns unitar la această provocare.
GdS: Care au fost principalele provocări și cum a reușit personalul medical să se adapteze?
Dr. M.G.: Principala provocare a fost aceea de a ne adapta din mers la acest nou virus care a adus o serie de necunoscute – mod de transmitere, simptome, evoluție, tratament.
GdS: Ați constatat o schimbare în comportamentul pacientelor în contextul pandemiei? Există mai multă îngrijorare, o anxietate provocată de posibilitatea de infectare cu Covid?
Dr. M.G.: Mamele trebuie să se pregătească să aducă pe lume un copil în cu totul alt context. Multe se tem să meargă la spital, pentru că acolo pot contacta noul virus, sau nu mai ajung să beneficieze de îngrijire de urgență pentru că serviciile sanitare sunt depășite, sau pentru că este impusă local carantina etc.
Mamele au nevoie de sprijin pentru a iniția alăptarea și pentru a avea ele însele alimentația necesară asigurării sănătății copilului lor.
GdS: Restricțiile impuse de pandemie au afectat și aparținătorii, care nu au mai putut vizita pacientele. A fost acesta un factor de stres în plus pentru mămici?
Dr. M.G.: Restricțiile impuse la nivelul unității medicale privind accesul aparținătorilor au avut și au în continuare un dublu scop: protejarea sănătății pacienților internați, dar și al cadrelor medicale. De fapt, legătura firească și necesară între paciente și aparținători a căpătat o nouă dimensiune, fiind de multe ori menținută prin intermediul personalului medical.
GdS: Date recente arată că numărul nașterilor de anul trecut este cel mai scăzut din ultimii 100 de ani. Cum stau lucrurile in SCJUC în privința numărului de nașteri din 2020, comparativ cu anii trecuţi?
Dr. M.G.: La SCJU Craiova, în 2020, am avut 2924 nou-născuți. 1540 dintre nașteri au fost prin operație cezariană și 1384 nașteri naturale.
Comparativ, în 2019 au fost 2718 nașteri, iar în 2018, 2779 nașteri.
Numărul nașterilor a crescut mult în lunile de vară, atunci când multe cupluri s-au întors din străinătate. Practic toate compartimentele maternității – normoponderali, prematuri sau terapia intensivă – au funcționat la capacitate maximă.
GdS: La ce trebuie să se aștepte o viitoare mamă care urmează să nască la SCJUC?
Dr. M.G.: Protocoalele au fost modificate, ca în toate secțiile spitalului. În plus, în contextul pandemiei presiunea asupra viitoarelor mame este foarte mare, pentru că multe sunt preocupate de felul în care pot să își protejeze nou-născutul de infecția cu SARS-COV-2. Ca măsură de protecție la naștere, indiferent de tipul acesteia (naturală sau prin cezariană) se face testul COVID-19. Dacă testul este negativ, mama poate intra în contact cu copilul.
Purtarea măștii de protecție protejează atât mama, cât și nou-născutul. Spălarea/dezinfectarea mâinilor mamei este obligatorie înainte și după ce mama are contact cu nou-născutul. Se aplică în limita posibilului măsurile de distanțare socială față de mamă și copil.
Nu există dovezi care să contraindice alăptarea (ca mijloc de transmitere a infecției de mamă la copil). Specialiștii în sănătate publică recomandă continuarea hrănirii la sân chiar dacă mama este suspectă sau confirmată cu infecție SARS-COV-2, cu condiția purtării măștii de protecție care să acopere gura și nasul.
