45% din populația lumii are probleme cu somnul, cele mai frecvente tulburări de somn fiind insomnia și apneea obstructivă. Insomnia afectează între 30-45% din populația adultă. Potrivit unui chestionar făcut în rândul studenților la medicină ,,Somnul tinerilor români în perioada pandemiei” peste 60% dintre aceștia se simt iritabili, anxioși, deprimați. Un alt studiu derulat la nivel global arată că 72% dintre pacienții cu apnee în somn, care au întrerupt terapia CPAP, au invocat motive legate de pandemia COVID-19.
Rezultatele unui chestionar aplicat unui număr de 802 studenți la medicină ,,Somnul tinerilor români în perioada pandemiei” au fost date publicității de Ziua Mondială a Somnului, marcată anul acesta la nivel internațional pe 19 martie.
43,6% dintre studenții mediciniști chestionați au mărturisit că durata somnului lor este insuficientă, iar 16% că au afectată calitatea somnului. Aproape 10% au recunoscut că au insomnie. 34% dintre tinerii mediciniști întâmpină dificultăți la adormire, iar 71,6% au somnolență diurnă.
O treime din personalul medical suferă de insomnie
Se știe că pandemia de COVID-19 a afectat somnul atât în rândul pacienților, cât și a personalului medical din prima linie, direct implicat în îngrijirea bolnavilor cu noul coronavirus. De altfel, studiile au arătat că o treime din personalul medical suferă de insomnie din cauza pandemiei de coronavirus.
Netratate, pe termen lung, tulburările de somn vin cu o mulțime de probleme medicale.
„Somnul reprezintă o treime din viață. De calitatea, durata și profunzimea lui depinde ameliorarea vieții noastre de zi cu zi și modul în care ne desfășurăm cu spor sau nu activitățile noastre zilnice. Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă, întrucât lipsa somnului dezechilibrează capacitatea corpului de a controla nivelul glicemiei și de a utiliza insulina. Pe termen lung, alături de alți factori, lipsa somnului crește riscul de diabet zaharat de tip II. Este doar un exemplu al multiplelor interconexiuni ale unor afecțiuni cronice cu modul nostru de a ne odihni. De asemenea, somnul insuficient încetinește metabolismul, deci crește riscul de obezitate, dar este și un factor de risc pentru hipertensiune și probleme cardiovasculare”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie.
Somnul, esenţial pentru sănătate
Un studiu apărut acum câteva zile în American Heart Journal arată o relație clară între numărul de internări pentru forme grave de COVID-19 și condiții cardiometabolice: obezitate, diabet, hipertensiune, insuficiență cardiacă.
,,Se menționează că 2/3 din internările pentru COVID ar putea fi prevenite prin schimbarea stilului de viață. Astfel, așa cum spune vestitul Dariush Mozzafarian, somitate a cardiologiei americane, mai mult ca oricând, ar trebui să educăm/ informăm populația despre un stil de viață sănătos care să cuprindă bineînțeles și reguli clare pentru un somn odihnitor. Să facem ca somnul să fie prietenul nostru, respectându-l”, a precizat dr. Anca Hâncu, medic nutriționist, președinta Asociației Medicale de Prevenție prin Stilul de Viață Sănătos.
60% dintre participanţii la un studiu spun că pandemia le-a afectat somnul
Apneea obstructivă este una din cauzele insomniei care afectează 4% dintre bărbați, 2% dintre femei. Raportul ,,În căutarea soluțiilor: Cum a schimbat pandemia COVID-19 obiceiurile de somn la nivel global”, realizat de Royal Philips a intervievat 13.000 de adulți din 13 țări în legătură cu obiceiurile lor de odihnă și somn. Sondajul relevă faptul că, de la apariția COVID-19, 70% dintre respondenți simt că acum au cel puțin un nou obstacol în calea somnului de calitate, 60% raportând că pandemia a avut un impact direct asupra capacității lor de a dormi bine. De asemenea, rezultatele arată că, deși astfel de probleme au fost mai răspândite, pacienții cu apnee în somn au fost afectați în mod disproporționat.
A crescut cererea de consulturi la distanţă
Apneea în somn continuă să aibă un impact semnificativ asupra calității somnului în întreaga lume, numărul pacienților fiind într-o ușoară creștere respective 12% în 2021 față de 9% în 2020. Pacienții cu apnee în somn au avut dificultăți cu terapia terapia Continuous Positive Airway Pressure (CPAP) în timpul COVID-19. Studiul de anul acesta arată o scădere a procentajului pacienților cu apnee în somn care utilizează CPAP 18% în 2021 față de 36% în 2020.
Sondajul a mai scos la iveală o creștere a numărului celor care apelează la resurse online și servicii de telemedicină pentru rezolvarea problemele de somn (34%). Având în vedere cererea crescută de consultații online în timpul pandemiei, mai mult de jumătate (58%) dintre respondenți și-au exprimat dorința de a solicita în viitor ajutor pentru problemele de somn de la un specialist, prin intermediul serviciilor de telemedicină.
