Somnul joacă un rol crucial în menținerea funcțiilor creierului și ale întregului organism, iar problemele cronice de somn au un impact semnificativ asupra sănătății umane. Somnul insuficient duce la scăderea rezistenței la stres, a calității vieții, tulburări de dispoziție, de memorie, dereglări metabolice și chiar afecțiuni cardiovasculare. Problematica deficitului de somn este una răspândită pe scară largă, afectând aproximativ 45 de milioane de adulți numai în Europa.
Primele mențiuni istorice
Utilizarea valerianei ca sedativ și inductor pentru somn în Europa datează de pe vremea lui Hipocrate. Valeriana (ce face parte din Familia Valerianaceae) este o plantă perenă originară din Europa și Asia și naturalizată în America de Nord, ce prezintă un miros distinct, considerat în general, neplăcut. Preparatele de valeriană comercializate ca suplimente alimentare sunt fabricate din rădăcini, rizomi (tulpini subterane) și stoloni (tulpini orizontale). Valeriana a fost folosită ca plantă medicinală cel puțin din epoca Greciei antice și a Romei: utilizările sale terapeutice au fost descrise de Hipocrate, iar în secolul al II-lea, Galen a prescris valeriană pentru insomnie.
Începând cu secolul al XVI-lea, preparatele cu valeriană erau recomandate pentru tratarea nervozității, durerilor de cap și chiar în diverse probleme cardiace. Popularitatea acestei plante a crescut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când a fost folosită în Anglia pentru ameliorarea stresului survenit în urma numeroaselor atacurilor aeriene.
Ce tratează valeriana?
Valeriana se numără printre cele mai bine vândute ierburi utilizate ca remediu pentru tulburările de somn și anxietate din România, fiind unul dintre principalele ingrediente în suplimentele alimentare destinate ameliorării acestor probleme.
Recomandată ca având un posibil efect pentru vârstnicii care întâmpină dificultăți de somn, valeriana este de obicei folosită ca sedativ pentru simptomele de insomnie.
În ultimii ani se evaluează utilizarea sa pentru a reduce mișcările din timpul somnului în cazul p acienților cu boala Parkinson, iar un studiu care se află în desfășurare cercetează posibilitatea ca valeriana să poată fi administrată pacienților care suferă de sindromul picioarelor neliniștite. Deoarece stabilirea exacta a farmacocineticii constituenților multipli ai preparatelor de valeriană este dificila, dozele din studiile clinice au variat de obicei între 400 și 900 mg pe zi.
Între reglementare și îndoială
Valeriana este produsă din rădăcina diferitelor plante din specia Valeriana, dar specia cea mai frecvent utilizată este Valeriana Officinalis. Produsul pe bază de plante este fabricat din rădăcina întreagă uscată sau din extractul de rădăcină uscată și administrat medicinal într-o capsulă sau tabletă, sub formă de tinctură sau transformat în ceai. Pentru a demonstra calitatea produsului, capsulele, tabletele sau tincturile de valeriană formulate comercial sunt standardizate în mod obișnuit pe acid valerenic 0,08%.
Autoritățile de reglementare din Germania au înscris valeriana pe lista plantelor ce se consideră că pot fi de ajutor în lupta cu lipsa somnului. Această decizie a fost luată cu toate că studiile privind utilizarea valerienei au deficiențe metodologice semnificative. Studiile pe termen lung lipsesc, și multe dintre ele utilizează parametri subiectivi de măsurare a somnului și nu au parametri obiectivi precum actigrafia și polisomnografia. Încă un element ce îngreunează evaluarea eficacității valerianei este faptul că se utilizează o varietate de preparate de valeriană, făcând dificilă compararea rezultatelor între studiile care și așa sunt realizate pe loturi mici de pacienți, ducând astfel la incapacitatea de a generaliza rezultatele studiului.
Studiile privind valeriana prezintă limitări
Până la momentul actual, nu există un acord științific cu privire la constituenții activi ai valerienei, dar se consideră că activitatea sa poate rezulta din interacțiunile dintre mai mulți constituenți ai săi. Rădăcina de valeriană este aprobată de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru ameliorarea tensiunii nervoase ușoare și a tulburărilor de somn. A primit această recomandare pe baza „utilizării sale îndelungate”.
Un studiu din 2011 a concluzionat că eficacitatea tratamentului cu valeriană în cazul insomniei nu poate fi stabilită, iar o meta-analiză a 16 studii, realizată în 2006, evaluând informațiile unui lot de 1093 de pacienți, a concluzionat că valeriana pare a îmbunătăți calitatea somnului, dar problemele metodologice ale studiilor efectuate până la momentul respectiv limitează capacitatea de a trage concluzii fără echivoc.
Deși este posibil ca suplimentele alimentare cu valeriană să fi avut un efect pozitiv asupra stării de sănătate în cazul anumitor persoane, în circumstanțe bine definite, este posibil ca acest scenariu să nu se aplice tuturor. Ca întotdeauna, atunci când vă gândiți să luați un supliment alimentar, discutați mai întâi cu medicul sau farmacistul dumneavoastră!
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
