Doljul se depopulează cu fiecare an, iar natalitatea nu face faţă îmbătrânirii populaţiei. Încotro ne îndreptăm? Datele din cel mai recent raport privind starea de sănătate a comunităţii nu arată deloc bine.
În ultimul sfert de secol, judeţul a pierdut peste 70.000 de oameni. În prezent, populaţia Doljului este cu 10% mai mică decât acum 25 de ani. Iar cifrele scad constant.
Craiova a pierdut 6450 de locuitori
În ultimii 25 ani populaţia judeţului Dolj a cunoscut o scădere permanentă, cu o pierdere de 2000-3000 locuitori pe an şi chiar 4000 în ultimii ani (mai puţin în 2014faţă de 2013, când s-a înregistrat o crestere a populaţiei). Sunt datele îngrijorătoare din cel mai recent raport realizat de Direcţia de Sănătate Publică, pe o analiză a perioadei 1994-2019.
Pierderea a fost de peste 71.709 locuitori, scăderea fiind preponderent în mediul rural. Dacă în 1994 populaţia judeţului era de 758.895 de persoane, în 2019 erau 687.186 de doljeni în evidenţele autorităţilor.
Municipiul Craiova a pierdut 6450 din locuitori în această perioadă (de la 306.825 la 300.375).
Proces constant de îmbătrânire
Analiza datelor demografice arată că Doljul este supus unui proces constant de îmbătrânire. Această tendinţă este reflectată de structura pe vârste a populaţiei, unde se observă clar că populaţia tânără scade, în timp ce populaţia adultă şi vârstnicii cresc. Pe lângă acest dezechilibru, se constată şi o „dominaţie a sexului feminin începând cu vârsta adultului”.
Doljul are o populaţie activă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf ascuţit (durată de viaţă redusă) şi o bază îngustă (natalitate redusă). Problema principală pe termen lung este reprezentată tocmai de baza îngustă a piramidei (şi cu tendinţă continuă de îngustare), se arată în analiza DSP.
Indicele de dependenţă a vârstnicilor, peste media pe ţară
În strânsă corelaţie cu baza îngustă a piramidei se află cifrele privind vârstnicii. Populaţia peste 65 ani, în anul 2019, reprezenta 18,06 % din total, cu un procent mai crescut în mediul rural -20,64 % faţă de 15,97 % în mediul urban – şi la sexul feminin – 20,94 % faţă 15,00 % la sexul masculin.
Indicele de dependenţă a vârstnicilor, care se calculează ca raport între numărul de persoane vârstnice, inactive economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani), este peste media la nivel naţional. În anul 2019 Doljul avea 26,55 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active. Pentru anul 2011, în România indicele de dependenţă a vârstnicilor a avut valoarea 21,4% ; pentru Dolj valoarea indicelui a fost 24,29%.
Natalitatea, sub nivelul naţional
În acelaşi timp, natalitatea din Dolj este sub nivelul mediei naţionale. „Rata de natalitate în perioada 1994-2000 a avut un caracter uşor ondulant pentru ca apoi caracterul să se păstreze dar suprapus peste tendinţa permanentă de scădere. Din 2007 se constată o uşoară creştere a natalităţii pâna în 2009. Cea mai mare valoare în intervalul 1994-2019 s-a înregistrat în anul 1994(10,5 o/oo), iar cea mai mică valoare în anul 2014 (7,8o/oo). Valoarea ratei de natalitate în anul 2019 a fost 8,1 o/oo”, se precizează în raport.
Din 2002 încoace, natalitatea la nivelul judeţului Dolj este sub media pe ţară.
Sporul natural a fost permanent negativ în ultimii 25 de ani. Anul 2000 a înregistrat cel mai bun spor natural (-2,4 o/oo ) cu un spor pozitiv în urban (+1 o/oo ).
Anul 2015 a înregistrat cel mai crescut spor natural în sens negativ de -6.13 o/oo, pe seama mediului rural (-11,22 o/oo).
Mediul rural a înregistrat constant sporuri naturale negative din 1994 încoace, iar mediul urban a înregistrat valori negative din 2001 (2001-2004, 2006, 2010-2013).
Care sunt localităţile cu cele mai stringente probleme demografice
Populaţia îmbătrânită, natalitatea scăzută, mortalitatea crescută şi sporul natural negativ sunt factorii care determină dezechilibre demografice. Tabloul demografic la nivelul judeţului este unul destul de îngrijorător, însă există unele localităţi unde problemele sunt mai serioase. Conform datelor, cea mai îngrijorătoare perspectivă creionată de cifre vizează comunele Terpeziţa, Vârvoru de Jos, Afumaţi şi Bulzeşti.
