Primele cuvinte ale copilului tău sunt de neuitat, iar emoția primului „mama” sau „tata” este unică. Însă uneori se întâmplă ca primele cuvinte să se lase așteptate.
Când este lipsa vorbirii semnul unei probleme? Este bine să fim atenți la felul în care comunică micuții și să nu amânăm mersul la logoped atunci când există semnele unei întârzieri de limbaj, transmite Manuela Mitroi, psiholog clinician și logoped, cu formare în domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale.
„De regulă, părinții apelează la un specialist după vârsta de 3 ani și jumătate sau 4 ani. Este vârsta la care copilul merge la grădiniță și părinții sau educatoarele pot remarca niște diferențe între copil și ceilalți colegi ai săi. Însă dacă un copil vine la 4 sau chiar 5 ani la logoped, recuperarea este mai dificilă, iar ședințele de terapie se desfășoară mai greu”, spune logopedul.
Când mergem la logoped?
Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Deși de obicei li se recomandă părinților să meargă la specialist în jurul vârstei de 3 ani, intervenția timpurie este ideală.
Înainte de a începe terapia logopedică, trebuie să vedem dacă un copil poate face anumite lucruri. Dacă sunt semnale că există și alte probleme, se poate recomanda consultarea unui neuropsihiatru sau, în alte cazuri, o audiogramă. „Am întâlnit cazuri în care abia la 4 ani părinți au aflat că, de fapt, copilul lor avea o deficiență de auz”, povestește specialistul.
Și frenul lingual poate afecta dezvoltarea limbajului, precizează logopedul, dar acest lucru se rezolvă destul de simplu, cu o vizită la ORL.
„Într-adevăr, în general, până la vârsta de 3 ani nu intervenim, are loc dezvoltarea fiziologică a limbajului. Dar terapia logopedică se poate începe și mai devreme, chiar și la 2 ani sau 2 ani și jumătate, dacă părintele observă anumite semne. De exemplu, atunci când copilul nu stabilește contact vizual, nu arată cu degetul, nu încearcă să emită silabe scurte, simple. Până la trei ani, copilul ar trebui să se exprime în propoziții simple, să ceară lucruri. Dacă observăm că nu se întâmplă acest lucru, e bine să mergem la specialist”, explică Manuela Mitroi.
Prima întrebare: Cum comunică copilul?
Logopedul precizează că trebuie făcută o diferență între partea de limbaj și partea de comunicare. Copilul nu comunică doar verbal, ci și nonverbal sau paraverbal. „Cel mai mult, copilul mic comunică nonverbal. Te trage de mânecă, îți arată cu degetul, te duce la obiectul pe care și-l dorește. Înțelege ce îi ceri, comenzile simple. Trebuie văzut care este gradul său de înțelegere și apoi plănuim cum să îl stimulăm”, adaugă logopedul.
Terapia logopedică abordează mai multe planuri, nu doar dezvoltarea limbajului. Trebuie avute în vedere și nivelul de dezvoltare cognitivă a copilului, de dezvoltare motorie, sunt anumite criterii după care specialiștii se ghidează. Abia după ce copilul este evaluat pe aceste planuri se pune la punct un plan de intervenție.
Telefonul și tableta favorizează întârzierile de limbaj
În ultimul timp, numărul copiilor cu diferite tulburări de limbaj a crescut, factorul favorizant fiind utilizarea dispozitivelor electronice, precum televizoarele, telefonul și tabletele, iar pandemia a dus la intensificarea acestui fenomen, semnalează logopedul.
„Problema este că un copil primește telefonul sau tableta la vârste din ce în ce mai fragede și petrece mult timp în fața lor. Copilul nu este stimulat corect, nu i se vorbește, nu i se explică lucruri. Sunt diverse programe, desene educative, într-adevăr, dar acestea nu pot substitui conversația și modelul pe care îl are copilul în familie.”
Părintele trebuie să reducă accesul copilului pe cât posibil la device-urile electronice și să vorbească cu el. Să nu folosească diminutive, să aibă contact vizual, să se joace cu micuțul jocuri specifice vârstei, transmite specialistul:
„Important e ca atunci când se joacă să o facă activ, să fie timp de calitate, nu ne jucăm cu copilul și ascultăm știrile la televizor sau ne mai uităm pe telefon. Copilul simte când nu ne implicăm”, atrage atenția Manuela Mitroi.
O altă cauză pentru problemele de limbaj este folosirea biberonului sau a suzetei timp îndelungat, până la 3-4 ani sau faptul că părintele îi oferă doar mâncăruri pasate până la 2 ani. Este contraindicat acest lucru, pentru că, astfel, copilul nu va învăța să muște, să mestece, nu va deprinde mișcări importante și în dezvoltarea limbajului.
Cum stimulăm copiii să vorbească?
Cinci minute zilnic pot fi de mare ajutor pentru stimularea copilului. Există exerciții specifice de gimnastică facială sau de dezvoltare a aparatului fonoarticulator care pot fi făcute de părinte împreună cu micuțul său acasă.
„Pentru dezvoltarea aparatului fonator al copilului – limba, obrajii, maxilarul – îl putem ajuta pe copil prin lucruri simple: să își umfle obrajii suflând în pai, să facă baloane de săpun, să miște limba dintr-o parte în alta, sus-jos, să aburească o oglindă.Câteva minute sunt suficiente, iar totul se face în joacă. Îi putem pune să asculte cântece cu onomatopee, sunete din pădure. Sunetele animalelor. Să îl întrebăm: Ce se aude afară? Cum face trenul? Apoi folosim cuvinte simple, monosilabice”, spune logopedul.
„Este bine să îi citim copilului. Dar să nu ne așteptăm ca la această vârstă copilul să stea liniștit 15 minute să asculte o poveste. E recomandat să folosim cărți cu imagini și să îi povestim, să descriem, să folosim mimica, intonația, gesturile. Cine este, ce face, cum face, unde se duce? Socializarea și integrarea la grădiniță sunt, de asemenea, foarte importante”, adaugă specialistul.
Cât durează terapia?
Una dintre cele mai frecvente întrebări întâlnite de logopedul Manuela Mitroi în practica sa este legată de durata terapiei. Însă răspunsul nu este atât de simplu.
„Mulți părinți întreabă cât durează terapia. Dar sunt anumiți factori de care depinde acest răspuns. Depinde de vârstă, de diagnosticul logopedic sau dacă este vorba și de alte probleme precum autismul, intervenția fiind alta în astfel de cazuri. Mulți copii au dislalii, adică anumite sunete afectate. Terapia poate dura de la 2 luni la 2-3 ani și necesită continuitate. La început se fac două-trei ședințe pe săptămână, apoi ședințele se răresc și se fac, de regulă, săptămânal. Implicarea părintelui este foarte importantă, el trebuie să continue exercițiile din cabinet și acasă, cu copilul și să comunice îndeaproape cu specialistul”, precizează specialistul.
Un element foarte important pentru succesul terapiei logopedice este empatia. Manuela Mitroi consideră că, în acest proces, contează mult cum interacționează terapeutul cu copilul. Dacă terapeutul este văzut ca un prieten, terapia va merge și mai ușor, căci micuțul capătă încredere și reacționează mai bine.
