Osteoartrita, denumită și osteoartroză sau pe scurt, artroză, apare din cauza deteriorării, în timp, a cartilajul protector al suprafețelor articulare, care duce astfel la lezarea țesutului osos (prin frecarea oaselor între ele) și la apariția durerilor articulare, respectiv a rigidității și dizabilității funcționale. Este o boală degenerativă a articulațiilor care afectează mai mult de 300 de milioane de oameni din întreaga lume, fiind cauza principală a invalidității în rândul adulților în vârstă.
Artroza nu se vindecă
Boala afectează cel mai adesea articulațiile coloanei vertebrale, șoldul, genunchii și degetele de la mână. Deși această afecțiune nu se vindecă, specialiștii caută tratamente noi care să îmbunătățească viața pacienților.
Recent, un studiu considerat a fi cel mai mare desfășurat vreodată și care a inclus 825.000 de pacienți din nouă populații, realizat de către o echipă internațională de specialiști și condusă de cercetători de la centrul Helmholtz din München, a descoperit noi factori de risc de natură genetică și a identificat ținte medicamentoase pentru tratament.
Specialiștii urmăresc să dezvolte noi tratamente
Specialiștii consideră că acest studiu oferă o piatră de temelie pentru transpunerea descoperirilor genetice în dezvoltarea unor medicamente pentru osteoartrită, care să catalizeze, în cele din urmă, îmbunătățirea calității vieții pacienților care suferă de această afecțiune.
„Este un pas important pentru înțelegerea acestei boli debilitante pe care n-am fi reușit să-l facem fără efortul echipei internaționale“, spune Eleftheria Zeggini, directorul Institutului de Genomică Translațională, al centrului Helmholtz și profesor la Universitatea Tehnică din Munchen, conform 360medical.
Au fost găsite legăturile între boală și durerea cauzată de aceasta
Cercetătorii au descoperit diferențe necunoscute anterior în ceea ce privește riscul de boală în cazul articulațiilor „purtătoare de greutate“ față de cele „nepurtătoare de greutate“, primii factori de risc specifici femeilor în dezvoltarea bolii, precum și primii factori de risc pentru boala cu debut precoce.
Este pentru prima dată când cercetătorii au găsit și legăturile genetice între osteoartrită și principalul său simptom: durerea.
„Întrucât am investigat osteoartrita în mai multe tipuri de articulații, am reușit să identificăm și modificările genetice specifice care stau la baza riscului apariției mai multor forme de osteoartrită. Unele dintre aceste gene pot fi validate ca ținte terapeutice, indiferent de tipul articulației afectate“, dezvăluie Cindy Boer, de la centrul medical al universității Erasmus MC, din Olanda.
Dovezi pentru potențiale terapii
După cum au observat specialiștii, multe dintre genele implicate codifică molecule care sunt deja ținta unor medicamente aprobate sau al unor noi produse farmaceutice aflate în dezvoltare clinică.
Constatările studiului întăresc în mod substanțial dovezile pentru potențiale terapii și oferă noi oportunități pentru reutilizarea unor medicamente deja existente.
Lucrarea oferă o rampă de lansare solidă pentru cercetările funcționale și clinice ulterioare, care trebuie încă să elucideze modul în care pot fi vizate genele și proteinele implicate, dar și cum acestea vor afecta rezultatul bolii la diverși pacienți.
O echipă din Germania a făcut cartilajul genunchiului din țesut nazal
Recent, o altă echipă de cercetători de la universitatea Basel și spitalul universitar Basel din Elveția a anunțat succesul unei cercetări efectuate pentru refacerea cartilajului genunchiului.
Cercetătorii au folosit celule recoltate din țesutul septului nazal, pe care le-au dezvoltat apoi în laborator și au reușit, într-un studiu clinic izolat, să repare un cartilaj parțial deteriorat.
Echipa a observat că celulele cartilaginoase din septul nazal nu numai că pot ajuta la repararea leziunilor cartlajului de la genunchi, dar ele pot rezista, de asemenea, mediului țesutului inflamator cronic în osteoartrită și pot chiar contracara inflamația. Ei și-au publicat studiul, de curând, în Science Translational Medicine.
