Alte două cazuri de infecţie cu virusul West Nile – care se transmite prin înțăpătura de țânțar – au fost înregistrate în România, fiind vorba despre pacienți din Bucureşti şi Giurgiu, a anunțat joi Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
De la începutul monitorizării infecției cu virusul West Nile, în 7 iunie, și până în 15 septembrie s-au înregistrat 7 cazuri de infecție cu virusul West Nile, iar o persoană a decedat, conform INSP.
Cele 7 îmbolnăviri s-au înregistrat în București (3 cazuri) și în județele Bacău (1 caz), Olt (1caz), Dolj (1 caz) și Giurgiu (1 caz). În ceea ce privește decesul, înregistrat la începutul lunii septembrie, este vorba despre un bărbat în vârstă de 63 de ani din Dolj
Formele rare sunt puține, dar e bine ca pacienții să vină la spital
Dr. Simin Aysel Florescu, medic primar de boli infecţioase la Spitalul Victor Babeş din Capitală, a explicat pentru News.ro că în fiecare an apar cazuri de infecţie cu boala West Nile şi că formele grave sunt foarte puţine în raport cu numărul total de infectări.
La apariţia simptomelor, însă, este bine ca pacienţii să vină la spital pentru tratament. Dr. Florescu spune că simptomatologia bolii West Nile se poate confunda cu cea dată de boala COVID-19. Pentru West Nile nu există însă vaccin, aşa cum există pentru infecţia cu SARS COV 2.
“Infecţia cu virusul West Nile este o boală din fericire cu un număr mic de cazuri grave la care formele asimtomatice sau foarte uşoare de boală sunt extrem de frecvente. Este o boală despre care se ştie de mult timp în spaţiul nostru geografic, în fiecare an există nişte cazuri de infecţie cu West Nile, în ţară, în special în sudul ţări, şi formele care ajung la spital sunt foarte puţine faţă de numărul total de infectări.
De obicei ajung la spital persoanele vârstnice care fac probleme de meningo-encefalită, pentru că altfel se poate manifesta şi ca o boală febrilă simplă, nu este ceva de care să ne speriem neapărat, dar, evident, având în vedere că este o boală cu transmitere prin vectori este bine să avem grijă la aceste cazuri, este bine să aplicăm proceduri de dezinsecţie, şi dacă stăm la bloc şi dacă stăm la casă, să evităm înţepăturile de ţânţari în perioada asta pe cât se poate.
Există mai multe tipuri de manifestări clinice, cele cu aspect de meningo-encefalită sunt foarte puţine raportat la numărul total de infectări.
În momentul în care există o simptomatologie serioasă – febră, cefalee, vărsături – totdeauna trebuie să intrăm în atenţia unui medic, şi, dat fiind faptul că ne aflăm în plină pandemie de SARS COV 2 testarea este practic de rutină în momentul acesta. Se face un screening a acestor cazuri cu febră, cu simptome asemănătoare cu infecţia cu SARS COV 2, da, dacă este o boală cu afectare vizibilă, cu febră, cu dureri musculare, atunci, da, evident, fiacare medic care vede un astfel de pacient îl poate testa.
Pentru West Nile nu avem un tratament etiologic, din păcate, doar un tratament patogenic şi simptomatic, de susţinere a funcţiilor vitale, în funcţie de severitatea cazului respectiv. Antitermice, antiemetice dacă este vorba despre vărsături, perfuzii, hidratare, în funcţie de severitatea fiecărui caz.
Pentru West Nile nu avem vaccin aşa cum avem pentru SARS COV 2”, a explicat medicul primar de boli infecţioase Simin Aysel Florescu.
Recomandările INSP pentru populație
Recomandările INSP pentru populație sunt următoarele:
- să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi,
- să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor,
- să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre),
- să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei,
- să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie.
