Dacă în sezonul trecut gripa aproape nu a existat, pe fondul măsurilor de protecţie anti-Covid, la începutul anului 2020 ne aflam în plină epidemie. Specialiştii din sănătate spun că în acest an o nouă epidemie nu e exclusă, într-un context care ar duce la o presiune fără precedent pe sistemul sanitar.
Măsurile ar putea veni prea târziu şi pentru gripă, care va baleta, astfel, relaxată într-o ţară asemenea. O ţară în care oamenii nu mai poartă mască în aer liber nici când secţiile de terapie intensivă sunt pline. În care lipsa unor măsuri eficiente şi dispreţul populaţiei faţă de vaccinare şi faţă de un virus „ca o gripă” lansează o invitaţie ademenitoare şi către gripa atât de amintită astfel, dar atât de neglijată. Se creionează cronica unui dezastru anunţat.
Bolnavii de gripă ar putea rămâne fără loc în spitale, din cauza suprasaturării acestora cu bolnavi Covid. În urmă cu doi ani, unul din trei pacienţi diagnosticaţi cu gripă a necesitat internare în spital.
Medicii încearcă disperaţi să mai tragă un semnal de alarmă. Pentru a reduce riscul de internare, ar trebui să facem vaccinul antigripal. Să evităm o suprapunere de epidemii, cât încă mai putem. Numai că imunizarea antigripală este pusă în pericol de valul fără precedent al atacurilor antivacciniste izbucnite pe fondul campaniei de imunizare împotriva Covid.
„Simpla gripă” care răpune copii
27 ianuarie 2020. Un copil în vârstă de 4 ani, din județul Cluj, a murit din cauza gripei. Copilul nu era vaccinat antigripal. 30 ianuarie 2020. Un copil de 12 ani din București a murit de gripă. Băiatul nu avea alte boli asociate și nu era vaccinat antigripal. 31 ianuarie 2020. Un copil în vârstă de 4 ani, din județul Cluj, a murit din cauza gripei. Copilul nu avea antecedente vaccinale. În numai câteva zile, lipsa unui vaccin a pus capăt mult prea devreme unor vieţi. Pentru părinţii acestor copii sau pentru copiii unor părinţi pe care gripa i-a răpus, mult vehiculata vorbă „Covidul este o simplă gripă” este un cuţit adâncit într-o rană care nu se va închide, oricum, niciodată.
„O gripă nu este deloc simplă”, spune Daniela Ristea, medic primar boli infecţioase, care a văzut cu ochii săi copii cu complicaţii grave cauzate de această boală.
„Atât adulţii, cât şi copiii, pot face miocardite pe fondul infecţiei gripale, pot face pneumonii severe cu insuficienţe respiratoriisau chiar multiple insuficienţe de organ. Şi, atenţie, nu vorbim doar de copii cu alte probleme de sănătate asociate, nu sunt feriţi nici copiii fără probleme de imunitate. Depinde de capacitatea de răspuns a organismului propriu. Unele organisme pot să îşi declanşeze mecanisme autoimune. Adică îşi distrug propriile organe”, spune dr. Daniela Ristea. „Eu m-am vaccinat în fiecare an, îmi vaccinez fetiţa anual şi nu v-o spun doar de dragul acestui articol. Chiar recomand vaccinarea antigripală”. Dar medicul se teme că teoriile conspiraţiei şi dezinformările care au înflorit în pandemie ar putea avea consecinţe grave asupra vaccinării, în general.
Paradoxul Covid: A accelerat vaccinarea anul trecut, dar o poate frâna în acest sezon
În sezonul 2020-2021, măsurile luate pe fondul apariţiei epidemiei de coronavirus, cu instaurarea stării de urgenţă, închiderea şcolilor şi portul măştii în aer liber, au influenţat şi circulaţia altor virusuri sezoniere, inclusiv a virusului gripal. Cazurile de gripă aproape au dispărut. În plus, campania de imunizare derulată de Ministerul Sănătăţii pentru persoanele vulnerabile a avut un succes crescut, pe fondul temerii populaţiei de coinfecţia Sars-Cov2 – gripă, dar şi a apariţiei unor informaţii conform cărora vaccinul antigripal ar proteja, într-o anumită măsură, şi de noul coronavirus.
Însă valul anti-vax intensificat în urma lansării vaccinurilor pentru Covid riscă să compromită şi alte campanii de imunizare.
Dacă anul trecut au fost vaccinate antigripal în România aproximativ 2.500.000 de persoane din grupele la risc, un record al ultimilor ani, acum efectul valului negaţionist s-ar putea reflecta într-o scădere drastică a cifrelor. Iar în acest sezon, vaccinarea antigripală poate fi mai importantă ca niciodată, semnalează Gindovrel Dumitra, vicepreşedintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină de Familie: „Presiunea asupra sistemului sanitar va fi enormă”.
Riscuri mai mari, oameni mai sceptici
Medicii sunt îngrijoraţi că înverşunarea antivacciniştilor şi a negaţioniştilor împotriva Covid ar putea afecta şi imunizarea antigripală sau chiar schemele naţionale de vaccinare în rândul copiilor.
“Mai mulţi pacienţi au început să pună mai multe întrebări legate de vaccinuri. Se vede influenţa acestor campanii. Se reflectă şi asupra altor programe, precum vaccinarea pentru prevenirea cancerului de col la fete. Am doar câteva fetiţe pentru care părinţii şi-au dat acordul să fie vaccinate anti-HPV. Multora le este foarte frică să nu le facem vaccin anti Covid. De exemplu, am sunat o mămică pentru a o anunţa să vină la vaccinul de 2 luni cu copilaşul, iar reacţia sa a fost: Nu vreau să îl vaccinez de Covid!”, povesteşte dr. Carmen Dogaru, preşedintele Societăţii Naţionale pentru Medicină de Familie Dolj.
Şi dr. Daniela Ristea crede că dezinformarea poate avea efecte serioase asupra vaccinării antigripale: “Oamenii tind să crească în teorii conspiraţioniste, sunt şi mai sceptici ca înainte. Dacă înainte acceptau cu mai multă uşurinţă vaccinarea antigripală, eu cred că acum vor fi şi mai reticenţi.”.
Bolnavii de gripă riscă să nu mai poată fi trataţi în spital
O suprapunere de epidemii ar însemna un dezastru. Nici nu se mai poate vorbi de presiune suplimentară pe sistemul sanitar, când medicii infecţionişti sunt suprasolicitaţi deja de aproape doi ani, iar paturile de terapie intensivă nu mai ajung. Ci de colaps.
În aceste circumstanţe, o formă severă de gripă va creşte riscul de complicaţii şi deces, pentru că accesul la îngrijirea specializată va fi mai dificil ca niciodată. Bolnavii ar putea să evite să meargă la spital din teama de a nu ajunge la o coinfecţie gripă-Covid. Dar şi dacă s-ar decide să meargă la spital, e posibil să nu mai aibă unde.
„Gândiţi-vă că persoanele nevaccinate antigripal pot ajunge la terapie intensivă. Numai că secţiile de terapie intensivă vor fi pline de pacienţi Covid. Şansa de a te putea trata corect de o formă severă de gripă va fi din ce în ce mai redusă. Aşa că nu trebuie să uităm, totuşi de gripă. Da, trebuie să ne concentrăm pe răul cel mai mare, dar să nu ignorăm celelalte ameninţări”, spune dr. Dumitra, care îndeamnă oamenii să se vaccineze.
Vaccinul antigripal, diluat de valul Delta
Deşi vaccinarea antigripală va începe în curând în cabinetele medicilor de familie, mai nimeni nu aruncă vreun reflector asupra importanţei acestei campanii de imunizare. Guvernanţii sunt ocupaţi să caute paturi ATI pentru bolnavii Covid, luaţi pe nepregătite de o tulpină care ameninţa de mult că va produce ravagii. În ţara unde autorităţile nu anticipează, ci reacţionează tardiv, o eventuală suprapunere de epidemii nu intră, deocamdată, pe ordinea de zi.
„Aş recomanda vaccinarea antigripală mai ales în contextul pandemiei. Trebuie să avem în vedere două posibilităţi care determină complicaţii: coinfecţia gripă – Sars-Cov2 şi suprainfecţia, adică să iei prima dată gripă sau Sars-Cov2, apoi să contractezi şi celălalt virus. Impactul asupra aparatului respirator, asupra plămânului poate fi devastator. Şi gripa, şi Sars-Cov2 au risc mare de fatalitate, mai ales în rândul persoanelor cu risc. Este adevărat că anul trecut am avut puţine cazuri confirmate cu gripă, dar să nu uităm că purtarea măştii de protecţie ne-a apărat inclusiv de virusul gripal. Au fost măsuri care au influenţat acest lucru”, subliniază şi medicul infecţionist Daniela Ristea.
„Şcolile trebuie să rămână deschise, dar pot înlesni o suprapunere de epidemii”
Medicul Gindovrel Dumitra explică de ce sezonul acesta este foarte dificil de anticipat: „Venim după o perioadă de pandemie. Predominant a fost interesul pentru Covid-19. Apoi, venim după o perioadă de acalmie în ceea ce priveşte evoluţia gripei. În 2020, în ianuarie-februarie, ne aflam în plină epidemie de gripă, cu un număr destul de mare de cazuri. Măsurile anti-Covid au dus, însă, la stingerea imediată a cazurilor de gripă, dar şi la restrângerea numărului celorlalte viroze respiratorii. Iar închiderea şcolilor a fost hotărâtoare”, precizează dr. Gindrovel Dumitra.
Însă acum există un alt obiectiv, care va schimba datele problemei, crede acesta: menţinerea şcolilor deschise cât mai mult posibil.
„Copiii noştri deja au pierdut doi ani. Pe lângă tragedia medicală, asistăm la o tragedie educaţională. Iar eforturile guvernanţilor şi al Ministerului Educaţiei se canalizează spre păstrarea şcolilor deschise. Or, în acest caz, infecţiile respiratorii se reîntorc şi se poate reîntoarce şi gripa. Astfel este foarte posibil să asistăm la o suprapunere a epidemiei Covid cu o epidemie de gripă”, explică medicul.
Dr. Daniela Ristea accentuează că, în şcoli, riscurile de propagare a virusului sunt mari, chiar şi dacă se poartă mască: „Într-o sală de clasă, chiar şi cu mască, elevii sunt în număr mare, spaţiul este destul de mic şi riscul de infectare creşte. Vaccinarea antigripală este importantă, fără doar şi poate”.
În 2019, 30% dintre adulţii din România confirmaţi cu gripă au necesitat spitalizare
În urmă cu doi ani, 1 din 3 adulţi din România care au fost diagnosticaţi cu gripă au necesitat spitalizare. Gripa poate declanșa complicații cardiovasculare și la adulții fără istoric de infarct miocardic sau accident vascular cerebral şi crește de 100 de ori riscul de pneumonie.
„O simplă gripă” îmbolnăveşte aproximativ 1 miliard de oameni în fiecare an şi 3-5 milioane dintre ei au forme severe de boală, conform unei estimări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Între 290.000 şi 650.000 dintre cei infectaţi nu supravieţuiesc. Conform Eurostat, vaccinarea antigripală salvează anual aproximativ 37.000 de vieţi.
Pentru sezonul gripal 2021-2022, Ministerul Sănătății a încheiat contracte pentru 2.000.000 de doze de vaccin gripal tetravalent.
