Prescrierea eronată în infecția cu SARS-CoV-2 și automedicația influențată de fake news se numără printre cauzele creșterii consumului de antibiotice la noi în țară, în 2020.
Informația a fost prezentată în cadrul conferinței „Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența”, organizată de Societatea Română de Microbiologie, se arată într-un comunicat citat de Viaţa Medicală.
Conferința a avut loc cu ocazia Săptămânii mondiale a conștientizării asupra utilizării antibioticelor (18-24 noiembrie).
Un pericol real şi imediat
Conferința a prezentat rapoarte la zi, privind problema rezistenței la antibiotice în România, ca pericol real și imediat, precum și abordarea unei probleme spinoase: comunicarea cu pacienții, în contextul în care aceștia au acces limitat la consult de specialitate, dar nelimitat la rețele sociale, TV, opinii populare dar nefundamentate științific, mituri si fake-news.
Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sau prevenite sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea, se arată în comunicat.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supraviețuiesc unui tratament insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la acel tip de tratament.
Românii încă folosesc antibiotice în exces
Jumătate dintre românii din mediul urban au luat antibiotice în ultimul an, arată rezultatele unui sondaj realizat recent în mediul online.
Primul afectat de aceasta rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă, se mai arată în document.
Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces.
Creştere a consumului de antibiotice în ultimul an
Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.
România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).
Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.
Pacienţii le cer medicilor antibiotice
Fenomenul consumului de antibiotice „cu pumnul”, chiar și la o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară, este răspândit în România, pe de-o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situațiile când pacienții vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, și cer chiar ei antibiotice pentru că „asta știu că trebuie”.
