În perioada sărbătorilor de iarnă, se înregistrează cel mai mare număr de probleme şi afecţiuni digestive din tot anul, atât în serviciul de urgenţă, cât şi în ambulatorii, transmite dr. Florina Scutelnicu, medic gastroenterolog. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru, explică medicul, este că sistemul digestiv este obligat să “îndure” compoziţia şi structura unor alimente greu digerabile, cu care nu suntem obişnuiţi, precum cărnuri grase, mezeluri, maioneze, dulciuri, consumul exagerat de băuturi răcoritoare sau alcool.
De ce apar aceste tulburări digestive şi cum le putem gestiona, mai ales în perioada sărbătorilor, când cabinetele medicilor sunt închise?
Care sunt cauzele problemelor digestive
De cele mai multe ori, problemele apar din cauza consumului excesiv sau a combinaţiei dintre acestea, care poate duce la diverse simptome digestive, precizează dr. Scutelnicu.
“Cele mai frecvente probleme sunt durerile abdominale, fie în epigastru sau capul pieptului, fie localizate în etajul abdominal inferior, balonarea, senzaţia de greaţă, vărsături, pirozis (arsuri), diaree sau constipaţie şi, câteodată, episoade de enterocolite. Iar cauzele principale sunt tendinţa de a consuma porţii mult mai mari de mâncare decât suntem obişnuiţi şi tendinţa de a gusta din cât mai multe preparate. Consumul acesta exagerat pune presiune pe stomacul nostru. Nu doar cantitatea este de vină, ci şi tipul alimentelor consumate”, spune gastroenterologul.
Dacă în mod obişnuit mai adăugăm o salată lângă un fel principal, în perioada sărbătorilor, “vedetele” sunt produsele tradiţionale. Însă acestea nu sunt foarte bogate în vegetale şi verdeţuri, iar lipsa fibrelor care ne ajută la o digestie corespunzătoare şi un tranzit eficient duce adesea la constipaţie.
Antiacidele nu ar trebui să ne lipsească din casă
În gestionarea problemelor digestive, este foarte important cât de puternică este simptomatologia.
“Dacă vorbim de o simptomatologie uşoară, cu uşor disconfort abdominal manifestat prin balonare, pirozis, crampe, recomandarea este de a ne opri din consumul alimentelor care au cauzat aceste manifestări şi să administrăm medicamente care să uşureze digestia sau cu scop antispastic, care de regulă au un efect rapid şi ameliorează simptome. Sunt medicamente care se găsesc la farmacie şi se pot elibera fără prescripţie medicală”, transmite dr. Florina Scutelnicu.
Cele mai frecvente medicamente folosite în perioada sărbătorilor, consecinţă a alimentaţiei necorespunzătoare, sunt antiacidele.
“În general, aceasta este o clasă de medicamente care nu ar trebui să ne lipsească din casă. Ele ne ajută în momentul în care avem senzaţia de arsură care porneşte din capul pieptului şi urcă pe gât în sus”, menţionează specialistul.
Suplimentele de fibre ajută tranzitul
Suplimentele de fibre sunt şi ele de ajutor, adaugă acesta: “Nu încurajez administrarea laxativelor pe bază de senna, chiar dacă pare un produs natural şi inofensiv. Aş recomanda pacienţilor să se îndrepte către preparate care conţin fibre, să suplimentăm fibrele din seminţe, din cereale integrale, sunt diferite opţiuni pe piaţă sub formă de plicuri, prafuri”.
Antiflatulentele, medicamentele care absorb bulele de gaze de la nivelul intestinelor, sunt altă clasă de medicamente utile.
“Bineînţeles că această alimentaţie bogată în grăsimi şi zaharuri fermentează mult mai intens decât alte tipuri de alimente, iar emisia de dioxid de carbon este mai mare, cauzând un disconfort destul de puternic”, explică medicul.
Când simptomatologia nu cedează, ar trebui să apelăm la un medic
O clasă de medicamente de ajutor o reprezintă suplimentele de enzime digestive, enzime pancreatice, care ajută la uşurarea digestiei prin dizolvarea grăsimilor.
În anumite situaţii, totuşi, simptomatologia nu dispare nici în urma administrării acestor medicamente. Ce facem în acest caz?
“În unele situaţii, pacienţii pot primi de la farmacie, pentru o perioadă foarte scurtă de timp, medicamente antisecretorii, care opresc secreţia de acid clorhidric la nivelul celulelor gastrice, medicamente antihistaminice şi medicamente care fac parte din clasa inhibitorilor de pompă de protoni. Pacienţii le numesc pansamente gastrice, deşi ele nu sunt efectiv nişte pansamente gastrice.
Problema este cât, cum şi ce tip de antisecretor administrăm? De aceea, ar fi important ca atunci când simptomatologia nu cedează pe o perioadă scurtă de timp, să încercăm să ajungem la un medic de specialitate”, recomandă dr. Scutelnicu.
Soluţia nu este un regim drastic, ci echilibrul
Adresabilitatea, însă, în perioada sărbătorilor este destul de scăzută. De aceea, cel mai important este să prevenim aceste probleme.
“Eu nu am militat niciodată pentru un regim foarte strict în perioada sărbătorilor pentru că sunt conştientă că este un lucru nerealizabil. Nimeni nu va ţine un astfel de regim.
Există, însă, câteva trucuri pe care le împărtăşesc cu pacienţii mei”, transmite gastroenterologul.
Metoda compromisului
Una dintre metodele recomandate de specialist este metoda compromisului.
“În loc să degustăm din toate preparatele, ideea este să alegem anumite preparate pe care să le consumăm. Îi sfătuiesc ca pentru fiecare masă să aleagă unul, maxim două preparate, iar la următoarea masă pot alege un alt tip de preparat. În acest fel, preparatele nu mai sunt consumate în exces, pacientul îşi face plăcerea, fără a avea frustrări, stomacul nu va fi suprasolicitat”, spune medicul.
Metoda compensaţiei
Varianta de consum raţional a alimentelor, cu degustare treptată, este ideală. Ar trebui să evităm să consumăm absolut tot ce e pe masă în ziua de Crăciun.
Dar putem opta şi pentru metoda compensaţiei, mai spune medicul: “Mesele greu digerabile pot fi compensate cu unele mai uşoare. Mâncăm un prânz mai copios, însă optăm pentru o cină mai uşoară, bogată în legume, fibre, care să ajute la tranzitul intestinal”.
Mişcarea fizică, mult prea neglijată
Pe lângă acestea, este important să mai avem în vedere alte câteva lucruri importante în vedere, transmite dr. Scutelnicu: să mestecăm lent, fără grabă, să digerăm alimentele suficient. Succesiunea între felurile principale ar trebui să fie şi ea mai lentă, ca să se instaleze starea de saţietate şi senzaţia de foame să apară cu mai mare întârziere la masa următoarea. Şi mişcare, desigur.
“Majoritatea ne petrecem timpul stând la masă ore în şir, pe canapea, în fotoliu, uităm de activităţi fizice. Mi-ar plăcea ca pacienţii să ia în calcul o plimbare uşoară, de 20 de minute pe zi, care contribuie la prevenirea tulburărilor digestive şi la acumularea kilogramelor în plus în perioada sărbătorilor. Multă sănătate!”
