Creșterea excesivă a bacteriei Klebsiella în intestine este asociată cu o prezență crescută a anumitor celule imunitare și cu dezvoltarea unor leziuni neurologice la sugarii născuți prematur, potrivit doc.ro
Sugarii extrem de prematuri sunt expuși unui risc ridicat de leziuni cerebrale, iar cercetătorii au găsit acum, în afara creierului, posibile ținte pentru tratamentul timpuriu al unor astfel de leziuni: bacteriile din intestinul copiilor prematuri pot juca un rol cheie.
Ce este axa intestin-imunitate-creier?
Dezvoltarea timpurie a intestinului, a creierului și a sistemului imunitar sunt strâns legate între ele. Oamenii de știință se referă la aceasta ca axa intestin-imunitate-creier. Bacteriile din intestin cooperează cu sistemul imunitar, care, la rândul său, monitorizează microbii intestinali și dezvoltă răspunsuri adecvate la aceștia. În plus, intestinul este în contact cu creierul prin intermediul nervului vag, precum și prin intermediul sistemului imunitar.
Astfel, cercetătorii au investigat rolul pe care îl joacă această axă în dezvoltarea creierului sugarilor extrem de prematuri. Microorganismele microbiomului intestinal – o colecție vitală de sute de specii de bacterii, fungi, virusuri și alți microbi – sunt în echilibru la oamenii sănătoși. Cu toate acestea, în special la copiii prematuri, al căror sistem imunitar și microbiom nu au a fost capabil să se dezvolte pe deplin, este destul de probabil să apară schimbări. Aceste schimbări pot avea ca rezultat efecte negative asupra dezvoltării creierului, spun cercetătorii.
Bacteriile intestinale oferă indicii asupra leziunilor cerebrale la copiii prematuri
O echipă de cercetare de la Universitatea din Viena a reușit să identifice într-un studiu¹ anumite modele în microbiom și răspunsul imunitar care sunt în mod clar legate de progresia și severitatea leziunilor cerebrale. În mod esențial, astfel de modele apar adesea înainte de schimbările din creier, ceea ce sugerează o fereastră de timp critică în care leziunile cerebrale ale sugarilor extrem de prematuri pot fi împiedicate să se agraveze sau chiar pot fi evitate.
Punctele de plecare pentru dezvoltarea terapiilor adecvate sunt furnizate de biomarkerii pe care echipa interdisciplinară a fost capabilă să-i identifice. Datele indică faptul că creșterea excesivă a bacteriei Klebsiella alături de alte elemente pot aparent exacerba leziunile cerebrale.
Autorii studiului au reușit să urmărească aceste modele pentru că au explorat în detaliu (la un grup foarte specific de nou-născuți) cum se dezvoltă microbiomul intestinal, sistemul imunitar și creierul și cum interacționează ele în acest proces.
Studiul a monitorizat un total de 60 de copii prematuri, născuți înainte de săptămâna 28 de sarcină și cu o greutate mai mică de 1 kilogram, timp de câteva săptămâni sau chiar câteva luni. Folosind metode de ultimă generație, cum ar fi examinarea microbiomului folosind secvențierea genei ARNr 16S, printre altele, cercetătorii au analizat probe de sânge și scaun, înregistrări ale undelor cerebrale și imagini RMN ale creierului sugarilor.
Semnificația microbiomului pentru dezvoltarea creierului, subiect important de cercetare
Studiul de față este punctul de plecare pentru un proiect de cercetare care va investiga microbiomul și semnificația acestuia pentru dezvoltarea neurologică a copiilor născuți prematur și mai amănunțit. În plus, cercetătorii vor continua să urmărească și copiii din studiul inițial.
Potrivit cercetătorilor, modul în care se dezvoltă abilitățile motrice și cognitive ale copiilor devine evident în câțiva ani. Astfel, savanții își propun să înțeleagă modul în care această dezvoltare foarte timpurie a axei intestin-imun-creier se desfășoară pe termen lung.
Fiecare persoană are o microbiotă unică
Fiecare persoană are o rețea cu totul unică de bacterii intestinale, care este determinată inițial de ADN. Un copil este expus mai întâi la microorganisme în timpul nașterii, în canalul de naștere și apoi prin laptele matern. La ce microorganisme este expus bebelușul depinde numai de specia găsită la mamă. Mai târziu, expunerea la mediu și dieta pot schimba microbiomul unui om, iar acesta ajunge ori să fie benefic pentru sănătatea persoanei, ori să o expună unui risc mai mare de îmbolnăvire.
Microbiomul constă din bacterii care sunt atât utile, cât și potențial dăunătorare. Majoritatea sunt simbiotice, iar unele, în număr mai mic, sunt patogene (favorizează diverse boli). Într-un organism sănătos, microbiota simbiotică și cea patogenă coexistă fără probleme.
Dacă există o perturbare a acestui echilibru – cauzată de boli infecțioase, anumite diete sau utilizarea prelungită a antibioticelor ori a altor medicamente care distrug bacteriile – apare disbioza, care oprește aceste interacțiuni normale. Ca rezultat, organismul poate deveni mai susceptibil la boli.
Alimentația este foarte importantă pentru microbiotă
Pe lângă genele familiei, mediul și utilizarea medicamentelor, alimentația joacă un rol important în determinarea tipurilor de bacterii intestinale care trăiesc în colon. O dietă bogată în fibre influențează în special tipul și cantitatea de bacterii bune din intestine.
Fibrele alimentare
Fibrele alimentare pot fi descompuse și fermentate doar de enzimele din microbiota care trăiește în colon. Acizii grași cu lanț scurt sunt eliberați ca rezultat al fermentației. Acest lucru scade pH-ul colonului, care, la rândul său, determină tipul de microbiotă prezentă care ar supraviețui în acest mediu acid.
pH-ul mai scăzut
pH-ul mai scăzut limitează creșterea unor bacterii dăunătoare precum Clostridium difficile. Tot mai multe cercetări privind acizii grași cu lanț scurt explorează efectele lor ample asupra sănătății, inclusiv stimularea activității celulelor imune și menținerea nivelurilor normale de glucoză și colesterol din sânge.
Niveluri crescute de acizi grași
Alimentele care susțin niveluri crescute de acizi grași cu lanț scurt sunt carbohidrații și fibrele nedigerabile, cum ar fi inulina, amidonul rezistent, gumele, pectinele și fructo-oligozaharidele. Aceste fibre sunt uneori numite prebiotice pentru că ne hrănesc microbiota benefică.
Fibre prebiotice
Deși există suplimente care conțin fibre prebiotice, e bine de știut că există multe alimente sănătoase care conțin în mod natural prebiotice. Cele mai mari cantități se găsesc în versiunile crude ale unor alimente precum usturoi, ceapă, praz, sparanghel, anghinare, banane și alge marine. În general, fructele, legumele, fasolea și cerealele integrale precum grâul, ovăzul și orzul sunt toate surse bune de fibre prebiotice.
Atenție, un aport ridicat de alimente prebiotice, mai ales dacă este introdus brusc, poate crește producția de gaze (flatulență) și poate cauza balonare.
Persoanele cu sensibilități gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil, ar trebui să introducă aceste alimente în cantități mici pentru a evalua mai întâi toleranța. Dacă sunt consumate regulat, toleranța se poate îmbunătăți în timp.
