Evoluțiile impredictibile ale bolii sunt una dintre cele mai îngrijorătoare caracteristici ale infectării cu Sars-Cov2. Chiar și o formă ușoară de boală poate aduce cu sine simptome persistente sau efecte importante asupra organismului nostru. Mare parte din pacienți acuză simptome la câteva luni distanță. Covid poate să afecteze, pe termen lung, nu doar plămânii, ci și inima, sistemul neuronal sau starea psihică.
Dr. Cristina Călărașu, medic primar pneumolog, doctor în medicină, cu competență în bronhoscopie și somnologie, spune că aproximativ 40% din pacienții pe care i-a consultat în ambulator în ultimul timp au nevoie de evaluare post Covid și au simptome persistente după vindecarea simptomatologiei acute.
Covid lung, o boală multisistemică
Covid-19 postacut („covid lung”) este o boală multisistemică. De multe ori, este nevoie de o abordare interdisciplinară pentru gestionarea acesteia, cu aportul unei întregi echipe medicale, care poate cuprinde, după caz, pneumolog, neurolog, psiholog, psihiatru, cardiolog, kinetoterapeut, pediatru.
În general, există două categorii de pacienți cu Covid lung: pacienți pot avea sechele grave, precum complicații tromboembolice, și cei cu un tablou clinic nespecific, adesea dominat de oboseală și respirație dificilă, precizează dr. Cristina Călărașu.
În spitalele din întreaga lume sunt înfiinţate secţii noi pentru tratamentul Covid lung.
Oboseala și dificultățile de respirație, printre cele mai incriminate simptome
Un studiu italian a raportat persistența simptomelor la 87.4% din 143 de pacienți externați din spital după COVID-19 acut urmăriți pe o perioadă de 60 de zile de la debutul primului simptom. Pacienții au acuzat mai frecvent: oboseală (53.1%), dispnee (43.4%), durerile articulare (27.3%), dureri toracice (21.7%); 55% dintre pacienți continuând să experimenteze trei sau mai multe simptome. Oboseala, dispneea și tulburările psihologice (tulburarea de stres posttraumatic, anxietatea, depresia și probleme de concentrare și de somn) au fost acuzate de peste 30% din loturile mai multor studii la 8- 14 săptămâni de follow-up după externare.
„Cei mai mulți pacienți cu Covid lung pe care i-am consultat acuză tuse persistentă, dispnee, adică oboseala la effort, însoțită de senzația de lipsa de aer, constricție toracică.
Alte simptome des întâlnite sunt oboseala, durerile de cap, dureri musculare și articulare, persistența modificărilor de gust și miros, transpirații, căderea accentuată a părului”, transmite medicul.
Mulți pacienți dezvoltă fibroză pulmonară post Covid
Toți pacienții care au contractat virusul Sars-Cov2 trebuie investigați imagistic, atenționează medicul pneumolog. Se recomandă efectuarea unei radiografii toracice în general la o lună după episodul acut de boală. Uneori este necesar să se efectueze și un CT al toracelui, pentru a identifica mai precis sechelele pulmonare post Covid.
„Sunt mulți pacienți care prezintă fibroză pulmonară post Covid, în procente diferite ca afectare pulmonară. Cu cât pacientul are afectare pulmonară mai mare, cu atât va fi mai dispneic și va obosi mai ușor. Această afectare pulmonară, din păcate, nu este complet reversibilă. Dar poate fi ușor ameliorată prin tratament și reabilitare respiratorie”, spune dr. Cristina Călărașu. Cei care rămân cu fibroza pulmonară pot prezenta o scădere a capacității de efort și, bineînțeles, calitatea vieții va fi afectată.
Una dintre evaluările pacientului, în cabinet, se face prin spirometrie. Această procedură evaluează debitele și volumele pulmonare. Acolo unde este necesar, se recomandă tratament inhalator, în combinații și doze individualizate.
Pacienți fără miros și la un an după infecție
Simptomele post Covid pot persista luni de zile. Medicul pneumolog a avut inclusiv pacienți care se confruntau cu lipsa mirosului după 1 an de la boală.
„Cazurile care impresionează cel mai mult sunt ale adulților tineri, sportivi, care, deși nu au alte afecțiuni imunodeprimante, au făcut forme severe de boală, au rămas cu afectare pulmonară în procente mari și se consideră norocoși că au scăpat cu viață. Am întâlnit cazuri în care, după Covid, au prezentat tulburări de ritm cardiac, simptome ce au necesitat monitorizare cardiologică suplimentară”, relatează dr. Călărașu.
Reabilitarea respiratorie ar trebui începută cât mai repede
Programele de reabilitare respiratorie sunt cruciale pentru recuperarea post Covid în cazul multor pacienți, iar medicul subliniază că nu ar trebui amânate. De aceea, evaluarea post-Covid de către un specialist este foarte importantă, pacienții putând fi îndrumați către aceste programe.
„Aș vrea să insist asupra necesității efectuării unui program de reabilitare respiratorie cât mai devreme după episodul acut, acolo unde este necesar, și unde nu există contraindicații, bineînțeles. Programe de reabilitare respiratorie pot fie efectuate în spital, de exemplu, la spitalul Leamna, unde un medic și un fiziokinetoterapeut lucrează cu pacienții post Covid pentru reabilitare respiratorie. Sau în alte clinici unde exista fizioterapie și medicii pot prescrie și programe de reabilitare respiratorie”, spune pneumologul.
„Important este ca pacientul sa fie consultat mai des, măcar de către medicul de familie și de către pneumolog”
Recomandarea generală a unui medic cu experiență în tratarea pacienților Covid este vizita la medic. Dr. Călărașu insistă asupra controalelor periodice la medicii specialiști, în funcție de afecțiunile fiecărui pacient în parte.
„Important este ca acesta sa fie consultat mai des, măcar de către medicul de familie și de către pneumolog. La fel de important este ca pacienții să se vaccineze și să respecte recomandările autorităților privind distanțarea socială, purtarea corectă a unei măști conforme și măsurile de distanțare socială. Formele de boală și sechelele post Covid sunt mult mai ușoare la cei vaccinați complet, din acest motiv insist asupra vaccinării. Și pacienții care au avut Covid ar trebui să se vaccineze, în general după 90 zile de la episodul acut”, sfătuiește medicul.
De asemenea, se recomandă și vaccinarea antigripală, mai ales la cei vârstnici sau cu afecțiuni cronice respiratorii, dar și la cei cu sechele pulmonare post Covid. „Sigur, acestea sunt recomandări generale, dar fiecare caz trebuie evaluat și tratat individual”, precizează dr. Cristina Călărașu.
