Stilul de viaţă al ultimelor decenii a declanşat o altfel de „pandemie” la nivel mondial, cea a obezităţii. Conform OMS, 800 de milioane de persoane sunt afectate de obezitate la nivel mondial. În ceea ce privește copiii, situația este și mai îngrijorătoare, estimându-se că obezitatea infantilă va crește cu 60% în următorul deceniu, ajungând la 250 milioane până în 2030.
România nu este scutită de tendinţele îngrijorătoare de creştere a cazurilor de obezitate. Conform Studiului Național privind Prevalența Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), 31,9% din adulții cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani înrolați în studiu aveau obezitate, 34,7% dintre aceștia erau supraponderali, iar 73,9% aveau obezitate abdominală.
„Să trecem la acţiune înainte de a ajunge la obezitate”
La fel ca în cazul multor afecţiuni, şi obezităţii i se potriveşte bine mottoul: Mai bine previi decât să tratezi. Iar prevenția ar trebui să înceapă încă din stadiul de preconcepție. Conform studiilor, copiii născuți din mame cu obezitate au un risc mai mare de a deveni supraponderali sau obezi comparativ cu cei născuți din mame normoponderale, spune dr. Mariana Soare, medic Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
“Obezitatea se poate clasifica în funcţie de indicele de masă corporală (IMC), acesta fiind raportul dintre greutate (kg) şi pătratul înălţimii (m). Există trei grade de obezitate: gradul I este asociat unui IMC între 30-34,9kg/m², gradul al II-lea – unui indice între 35-39,9kg/m² – şi gradul al III-lea ce corespunde unui IMC peste 40kg/m². Între 25-29,9kg/m², indicele de masă corporală denotă supraponderea.
Circumferința abdominală este un alt parametru care ne poate ajuta la cuantificarea obezității abdominale. În mod normal, circumferința abdominală, ar trebui să fie sub 80 cm la femei, respectiv sub 94 cm la bărbați. Există persoane normoponderale, dar care au o circumferință abdominală peste limitele consinderate normale. Acestea au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat tip 2 şi boli cardiovasculare”, spune medicul.
Micile schimbări în stilul de viaţă pot face diferenţa
Pentru a evita să ajungem la complicaţii, cel mai bine este să adoptăm un stil de viaţă sănătos. Însă un stil de viață sănătos nu se rezumă doar la dietă, așa cum cred majoritatea persoanelor, ci înseamnă o asociere între dietă, exercițiul fizic, renunțarea la fumat și la consumul de alcool, somn și coabitarea cu stresul.
Dieta ar trebui să fie una hipocalorică, bogată în fructe, legume, cereale integrale, fiind excluse alimentele cu densitate calorică mare. Pentru a scădea în greutate, este important ca ingestia de calorii să fie mai mică decât consumul de calorii.
Exercițiul fizic se realizează în funcție de posibilitățile și toleranța fiecărei persoane şii reprezintă principala modalitate de consum energetic, transmite specialistul. Se recomandă a fi efectuate minim 30 de minunte pe zi, constând în mers pe jos, alergat sau exerciții efectuate în săli de sport. Beneficiile efectuării exercițiului fizic sunt multiple. Printre acestea se numără reducerea țesutului adipos, inclusiv a țesutului adipos visceral, menținerea masei musculare, reducerea riscului de apariție a diabetului zaharat tip 2, a bolilor cardiovasculare, îmbunătățirea tonusului psihic.
Pe lângă acestea este important să ne asigurăm minim 7-8 ore de somn pe noapte.
Cum gestionăm obezitatea?
“Este important să ne setăm obiective realiste, pe care să le putem atinge, astfel nu vom fi tentați să renunțăm. Fiecare organism reacţionează diferit şi, pentru fiecare pacient în parte, contează mult autodisciplina.
Pacienții cu obezitate au şi alte afecţiuni asociate, pot suferi de diabet, hipertensiune arterială, afecţiuni respiratorii, iar atât tratamentul nefarmacologic, cât și cel farmacologic trebuie să fie adaptate în funcţie de acestea”, precizează dr. Mariana Soare.
Farmacoterapia se inițiază atunci când nu se obține o scădere ponderală în urma dietei și a exercițiului fizic, corect urmate.
Pentru formele severe de obezitate, există posibilitatea intervenţiilor chirurgicale bariatrice, însă acestea trebuie precedate de adoptarea unui stil de viață sănătos, urmat de investigaţii de laborator amănunţite, mai spune medicul.
Obezitatea ne îmbolnăveşte
Obezitatea duce la dezechilibre care pot afecta întregul organism. Complicaţiile asociate obezităţii sunt numeroase şi importante, de aceea prevenția este esenţială.
Cele mai notabile complicaţii sunt cele metabolice, precum diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, hiperuricemia sau guta, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii (sindromul de apnee in somn de tip obstructiv, sindromul de hipoventilație), menţionează medicul.
Obezitatea poate afecta şi sistemul osteoarticular, din cauza presiunii exercitate de greutate. Alte complicații ale obezității sunt: afecţiuni gastrointestinale, refluxul gastroesofagian, complicaţiile genitourinare precum incontinenţa urinară, infertilitate, riscul de preeclampsie la femeile însărcinate.
„Obezitatea este o boală cronică ce necesită în tratarea ei o echipă multidisciplinară prin prisma complicațiilor multiple și complexe”, conchide dr. Mariana Soare.
