În medie, o persoană mănâncă, bea și respiră între 74.000 și 121.000 de particule de microplastic în fiecare an, iar această cantitate este considerată a fi subestimată. O cercetare intitulată „Human Consumption of Microplastics” (Consumul uman de microplastice) şi publicată în „Environmental Science & Technology”, a oferit cifre privind cantitatea medie de particule de microplastic pe care le regăsim în cele mai frecvente lucruri care ajung în organismul nostru. Cercetarea a agregat datele a 26 de alte studii realizate la nivel global până în prezent. Datele arată că apa îmbuteliată şi berea conţin cea mai mare cantitate de microplastic.
Apa îmbuteliată, cea mai mare sursă de microplastic
Cea mai mare sursă cunoscută de microplastic care pătrunde în corpul uman este apa îmbuteliată. Pe baza a patru studii separate, numărul mediu de particule microscopice de plastic pe litru de apă este 94. Spre deosebire de aceasta, apa de la robinet are doar 4,24 particule microscopice per litru. Astfel, o variantă pentru scăderea drastică a numărului de particule de microplastic ingerate ar fi evitarea consumului de apă îmbuteliată. Un sistem de filtrare a apei de la robinet şi înlocuirea apei îmbuteliate cu aceasta ar putea fi o soluţie pentru scăderea numărului de microplastice care ajung în corpul nostru.
Respirăm microplastic
Berea este pe locul doi, cu cel mai mare număr de particule de microplastic, situându-se la 32, însă cel mai mare motiv de îngrijorare este ocupantul locului al treilea: aerul. Aerul inhalat de oameni, pe baza a două studii conduse în Franța și în Turcia, conține, în medie, 9,80 particule pe metru cub. O persoană cu vârsta cuprinsă între 31 și 51 de ani inhalează, în medie, 16 metri cubi de aer pe zi.
Următoarele surse de microparticule de plastic în top sunt apa de la robinet, fructele de mare, zahărul, sarea şi mierea.
Microparticulele de plastic, descoperite la bebeluşi
Microplasticul a fost descoperit inclusiv în placentele unor bebeluși nenăscuți, provocând temeri legate de posibile leziuni pe termen lung. Nu există încă suficiente informaţii privind consecinţele pe termen lung ale prezenţei microplasticului, dar cercetătorii investighează cu atenţie problema. Un alt semnal de alarmă este cantitatea de particule microscopice de plastic găsite în fecalele sugarilor.
Cercetătorii au descoperit că sugarii au mai multe microparticule de plastic în fecale decât au adulții. Deși, în medie, concentrația de microplastice de PC în fecale a fost similară între adulți și sugari, studiul arată că fecalele sugarilor conțineau, în medie, concentrații de zece ori mai mari de microplastice de PET decât la adulți. Sugarii ar putea fi expuși la valori mai mari ale microplasticelor prin folosirea unor produse cum ar fi biberoanele, tetinele și jucăriile.
Microplasticul are efect negativ asupra celulelor
Nivelul de particule microscopice de plastic la care este expus organismul oamenilor are efecte dăunătoare asupra celulelor, conform unui studiu recent, condus de cercetătorii de la University of Hull.
Însă cunoştinţele sunt încă limitate: „Există o mare incertitudine în ceea ce privește ce se întâmplă după ce consumăm alimente contaminate cu microplastice. Noi nu știm cât de mult au acestea potențialul de a rămâne în corpul nostru, dacă trec de bariera intestinală sau pur și simplu sunt excretate. Aceste lucruri vor defini, în cele din urmă, cât de periculoase pot fi microplasticele pentru noi”, spune conducătorul studiului.
