Depozitul de cenușă al termocentralei Craiova II, care a învăluit de nenumărate ori Craiova în nori negri de poluare, a depăşit hotarele oraşului şi a atras, în ultimii ani, atenţia presei centrale şi a organizaţiilor de mediu. Printre acestea se numără şi Bankwatch România, care monitorizează încă din 2018 hotărârile de guvern cu diferite ajutoare de stat pentru industria cărbunelui, printre care s-a aflat și extinderea depozitului de cenușă de la Valea Mănăstirii.
Craiovenii din Bariera Vâlcii se plâng de mai mulţi ani de zgura care le acoperă maşinile, le intră în case şi le ameninţă sănătatea. Deşi emisiile CET II se încadrează în limite, conform raportărilor oficiale, realitatea contrazice fără menajamente cifrele. Imagini noi cu straturi groase de cenuşă depuse peste noapte pe maşini şi spulberări spectaculoase care înghit cartiere întregi în nori de poluare apar mereu pe reţelele de socializare.
Depăşiri ale nivelul admis de poluare în 17 zile din 45
În 2019, asociaţia Bankwatch a realizat măsurători proprii cu echipamente performante în Şimnicu de Sus, localitate apropiată de halda de cenușă, timp de 45 de zile, între 14 septembrie și 28 octombrie. Studiul relevă depășiri ale limitelor maxime stabilite privind concentrațiile de pulberi în suspensie (PM) în 17 dintre cele 45 de zile studiate. Şi senzorii independenţi care au creat, în ultimul an, o adevărată reţea civică de monitorizare a calităţii aerului în Craiova, indică periodic depăşiri ale valorilor admise în vecinătatea CET II.
După semnalarea episoadelor grave de poluare în presă, Garda de Mediu Dolj a întreprins acţiuni de verificare la CET II. Acestea s-au soldat cu amenzi şi cu impunerea de măsuri pentru respectarea normelor. Dar problemele nu au dispărut.
Alexandra Doroftei, coordonatoarea campaniei de cărbune desfăşurată de Bankwatch, a cercetat istoricul fenomenului şi a vorbit pentru Gazeta de Sud despre situaţia găsită pe teren de ONG şi câteva soluţii care pot fi implementate pentru a reduce poluarea.
GdS: Cum ați aflat de problema cenuşei din Craiova și cum ați ajuns să realizați măsurătorile în Șimnicu de Sus?
Alexandra Doroftei: Noi monitorizăm din 2018 hotărârile de guvern cu diferite ajutoare de stat pentru industria cărbunelui, printre care s-a aflat și extinderea depozitului de cenușă de la Valea Mănăstirii. În același timp, apăreau destul de des imagini cu poluarea cu cenușă. Astfel, colegii noștri s-au întâlnit cu câțiva locanici să afle care e problema. Aceștia erau supărați pe Complexul Energetic pentru că erau contaminați constant cu nori de praf. Fiindcă nu existau raportări ale calității aerului în zonă, iar CEO nu își asuma responsabilitatea, le-am propus să monitorizăm calitatea aerului cu un aparat performant. Unul dintre localnici s-a oferit să găzduiască aparatul și astfel am realizat aceste măsurători.
Fiindcă Șimnicu de Sus e o localitate aproape de Craiova, această problemă s-a răsfrânt și asupra orașului, iar anul acesta am văzut că situația s-a agravat din nou. Am fost contactați de un locuitor al orașului pentru a sprijini demersul societății civile de a scoate la suprafață această problemă a poluării. Măsurătorile făcute anterior și persistența problemei sunt dovezi clare că nu au fost luate măsuri ferme pentru a opri poluarea.
“Este datoria autorităţilor să acţioneze”
GdS: Care este situaţia pe care aţi întâlnit-o pe teren, în Craiova?
A. D.: Noi urmărim constant ca activitatea CE Oltenia să nu încalce normele de mediu. În raportul despre starea termocentralelor, am detaliat inclusiv situația de la CET Craiova II, care conform raportărilor oficiale, se încadrează în parametrii de emisii. Totuși, aceste emisii sunt obligatorii de măsurat doar la coș. Ele nu reflectă întreaga poluare produsă de o astfel de termocentrală. Cum este situația în Craiova, praful iese din termocentrală la operațiunile de mărunțire, ardere și transport ale cărbunelui, situații în care nu există obligația legală de a monitoriza de către producător.
Aici trebuie să intervină autoritatea locală, care este obligată să asigure calitatea aerului. Cetățenii ridică constant problema poluării și este datoria autorităților să acționeze, mai ales dacă vor lua în primire administrarea termocentralei de anul viitor. Există planuri pentru o „Craiovă Verde” pentru modernizarea termoficării, însă nimic concret nu s-a întâmplat până acum.
GdS: Garda de Mediu a amendat în mai multe rânduri CET II, imediat după ce presa a semnalat episoadele de poluare, şi a găsit mai multe probleme care trebuie remediate. Însă problemele persistă. Şi atunci, care sunt soluţiile?
A. D.: Luna trecută cenușa provenită de la cazanul de ardere al termocentralei CET II și a învăluit tot orașul. Reprezentații au dat vina pe vântul puternic, însă este clar că instanțiile vechi și degradate sunt principalul motiv al poluării, așa cum subliniază și cetățenii în petitiția lor. Recent, o conductă care transporta cenușă amestecată cu apă s-a spart. Aceste incidente se repetă de mai multe ori pe an, dar fără nici un rezultat, spre nemulțumirea locuitorilor care se tem pentru sănătatea lor. Experiențele trecute au demonstrat că amenzile date de către Garda de Mediu nu sunt o măsură reală care să convingă poluatorul să reducă sursa poluării.
Complexul Energetic Oltenia trebuie să își asume responsabilitatea și să ia măsuri concrete. Este necesar ca Planul de restructurare al complexului să trateze această problemă și să includă soluții pentru eliminarea poluării cauzate de depozitele de cenușă, carierele și termocentralele pe care le deține.
Sănătatea cetățenilor trebuie să fie o prioritate
GdS: Ce relevă măsurătorile pe care le-aţi realizat în proximitatea haldei de cenuşă?
A. D.: În 2019, Asociația Bankwatch România a realizat un studiu în care a monitorizat calitatea aerului în Șimnicul de Sus, localitate apropiată de halda de cenușă, timp de 45 de zile, între 14 septembrie și 28 octombrie. Studiul relevă depășiri ale limitelor maxime stabilite privind concentrațiile de pulberi în suspensie (PM) în 17 dintre cele 45 de zile studiate.
Conform Strategiei de dezvoltare a zonei urbane Craiova 2021-2030, orașul se află pe locul 4 în ceea ce privește gradul de poluare. În Planul de menținere a calității aerului în Județul Dolj 2020 – 2025, deși depozitele de zgură și cenușă sunt identificate ca surse de poluare, nu există măsuri preconizate pentru diminuarea impactului acestora. Singura măsură luată de Complexul Energetic este reducerea emisiilor de NOx la coș, o măsură necesară care însă nu determină în niciun fel scăderea poluării cu cenușă.
GdS: Ce se poate face pentru limitarea poluării cu cenușă?
A. D.: În primul rând, este necesar ca instalațiile de pulverizare și ardere a cărbunelui, dar și de depozitare a cenușei din incinta termocentalei să fie modernizate și corect etanșate pentru a nu permite trecerea reziduurilor în exterior.
Apoi, haldele de cenușă existente trebuie să fie dotate cu facilitățile necesare pentru a preveni împrăștierea cenușii în aer, apă, și sol ce conduce la poluarea solului și a apelor subterane cu metale grele.
GdS: Concret, ce măsuri ar putea reduce vizibil spulberările de cenuşă?
A. D.: Studiile arată că o măsură necesară este instalarea, dar mai ales monitorizarea și asigurarea unei funcționări continue a unui sistem de sprinklere pentru a menține suprafața cenușii umedă și pentru ca particulele să fie ținute împreună într-o soluție omogenă. Indicată este și aranjarea stratificată a acestor depozite, cu un strat despărțitor ce poate consta într-un strat de pământ. Foarte important este ca stratul de deasupra al depozitului de cenușă să nu poată fi distrus de perturbări care să conducă la uscarea și erodarea acestuia în particule ce pot fi luate de vânt.
Creșterea ierbii pe corpul pantei depozitului cu aranjare stratificată care să mențină și protejeze suprafața de cenușă, încetarea depozitării cenușii pe respectivul teren atunci când înălțimea depozitului crește la nivelul solului, dar mai ales plantarea de copaci în jurul locurilor de depozitare a cenușii, pentru a acționa ca o barieră împotriva vântului sunt alte măsuri ce pot avea efect pozitiv în reducerea poluării aerului.
GdS: Cât de importante sunt măsurătorile nivelului de poluare?
A. D.: Măsurătorile corecte ale gradului de poluare din apă, sol și aer în zona din vecinătatea termocentralei sunt absolut necesare pentru a putea vedea principalele surse de poluare și a stabili cele mai bune metode de a acționa pentru eliminarea lor.
În cazul în care haldele de cenușă se apropie de umplere, trebuie luată în calcul formarea de depozite de cenușă de dimensiuni mai reduse. Pentru a preveni sau reduce la minimum impactul negativ asupra solului și apelor subterane, pe fundul depozitelor de cenușă trebuie instalată căptușeală minerală. În cazul închiderii, este necesară reamenajarea terenurilor pe care s-au desfășurat activități miniere și depozitarea cenușii în containere speciale care să nu permită infiltrarea poluării în sol și apă.
GdS: Cum afectează cenuşa sănătatea oamenilor?
A. D.: Cenușa purtată de vânt reprezintă un pericol semnificativ pentru sănătate deoarece conține particule (PM10, PM10-2,5, PM2,5,) care se depun în plămâni. Expunerile repetate la PM pot provoca iritații ale căilor respiratorii și sunt cunoscute pentru creșterea numărului de boli respiratorii și cardiovasculare. Expunerea la dioxidul de sulf (SO2) și dioxidul de azot (NO2) emis de centralele electrice pe cărbune este asociată cu agravarea simptomelor respiratorii.
Având în vedere faptul că poluarea aerului cauzată de depozitele de cenușă este o problemă ce afectează negativ sănătatea și calitatea vieții oamenilor, aceasta trebuie rezolvată cât mai urgent. Conform planului de restructurare a CE Oltenia, responsabilitatea reducerii poluării va rămâne tot pe umerii autorităților locale, care vor prelua CET II Craiova. Pentru a elimina cu adevărat sursa emisiilor, primăria trebuie să ia în calcul eliminarea completă a arderii cărbunelui și înlocuirea lui cu forme de energie regenerabile, care să nu afecteze negativ sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător.
