Odată cu încălzirea vremii, toată lumea evadează în mijlocul naturii, în grădini, parcuri cu multă verdeaţă, păduri sau la munte. Trebuie să ştim însă că ne expunem pericolului înţepăturilor de insecte care pot transmite variate boli (bacteriene, virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală, transmite Direcţia de Sănătate Publică Dolj.
Căpuşele fac parte din categoria arahnoidelor şi pot fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale, parazitare care pot evolua timp îndelungat.
Căpuşele pot afecta şi zone ascunse ale corpului
Doar un procent redus de căpuşe, între 10-20% (Ixodes ricinum, Ixodes dafni) este infectat cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme (borelioza).
Căpuşele sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura lor nu doare şi, de aceea, periodic pielea trebuie examinată, ideal seara la baie. Căpuşele pot afecta zonele mai ascunse (pielea păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate), de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi nu sar, ci direct pe tegument. Căpuşele se întâlnesc cu predilecţie în iarba înaltă, zonele umede (păduri, tufişuri, poieniţe) dar pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar pe animale (câini, pisici).
Ce e de făcut când te muşcă o căpuşă?
Dacă la inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este foarte important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarec,e de foarte multe ori, rămân părţi din corpul acestora mult mai dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa, se va dezinfecta zona şi se va recomanda tratamentul profilactic.
Boala Lyme este o boală infecţioasă determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, înşelătoare. Afecţiunea nu este contagioasă.
Cum evoluează borelioza
În funcţie de momentul infectării se disting 3 stadii evolutive ale boreliozei.
Stadiul I ( perioada de incubaţie are o durată variabilă, între 3 zile şi 3 -4 săptămâni) se caracterizează prin:
- ECM = eritem cronic migrator – o leziune circulară, de obicei mică ( 3-5 cm, ce poate creşte până la 10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul deschis la culoare, cu diferite localizări (cel mai frecvent pe coapse, fese, zona axilară)
- subfebrilităţi/febră, transpiraţii
- dureri musculare, oboseală musculară, dureri articulare
- astenie/adinamie/tulburări de somn
- cefalee ( durere de cap), tulburări de vedere ( vedere în ceaţă), ameţeli
Stadiul II – infecţie diseminată :
- apare la cel puţin 4 săptămâni de la momentul infecţiei şi de datorează diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;
- caracteristice sunt simptomele neurologice, cardiace (miocardita, pericardita) , precum şi afectarea articulară;
- debutul poate fi brusc sub forma unei meningite seroase(greţuri, vărsături, dureri intense de cap, fotofobie etc.) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice progresive cu pareze faciale, parestezii (amorţeli, furnicături la nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare(afectează articulaţiile mari şi schimba periodic sediul)
- tulburări de vedere, îngustarea câmpului vizual, senzaţie de „nisip în ochi”;
- mai rar poate exista şi afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei.
Stadiul III – infecţie cronică, persistentă
- debutul este la câteva luni, uneori chiar ani de la momentul infecţiei, când boala poate fi deja la stadiul de cronicizare; simptomatologia este aşa de nespecifică încât se impune diagnostic diferenţial cu o multitudine de alte boli;
- afectarea articulară se asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulaţiile mari (genunchi, şold etc.); durerile pot fi foarte intense cu durata de zile, săptămâni, urmând un interval liber urmat întotdeauna de reapariţia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult, se pot dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulaţiei şoldului;
- afectarea cutanată se manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul membrelor inferioare şi a pseudolimfoamelor cutanate;
- apar tulburări emoţionale, depresie, anxietate, diferite fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare de tip psihiatric (tulburări bipolare).
Diagnostic şi prognostic
Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii de căpușă asociate cu manifestările descrise mai sus şi confirmat de dozarea anticorpilor (test Elisa, test Western Blot), de Reacţia polimerică în lanţ (PCR) sau prin Microscopie cu imunofluorescenţă a sângelui sau a lichidului cefalorahidian.
Prognosticul depinde de momentul diagnosticării şi poate fi considerat bun atunci când diagnosticul se stabileşte la distanţă mică de momentul înţepăturii şi mai rezervat în cazurile tardive când datorită afectării multisistemice există posibilitatea rămânerii unor sechele, în special neurologice.
Tratamentul trebuie prescris doar de medic, fiind adaptat stadiului bolii.
Cum putem preveni muşcăturile
Ø folosirea de spray-uri aplicate pe piele care conţin substanţe ce înlătură insectele.
Ø îmbrăcăminte deschisă la culoare, ideal pantaloni lungi sau măcar şosete trei sferturi;
Ø evitaţi să vă aşezaţi direct pe iarbă;
Ø inspectaţi tegumentele la câteva ore după expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea capului şi la zonele „ascunse” (spatele urechilor, axile, regiunea din spatele genunchiului);
Ø atenţie sporită la animalele de companie, care pot transmite căpuşele; informaţi-vă de la medicul veterinar de produsele existente pentru protecţia animalelor;
Ø solicitaţi ajutor medical atunci când aţi fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să înlăture corect căpuşa şi să vă recomande sau nu tratament profilactic.
Patru cazuri de borelioză confirmate în Dolj în 2021
Creşterea de 3 ori, în anul 2010, a incidenţei bolii Lyme în România, comparativ cu anul precedent, a determinat introducerea de către CNSCBT Bucureşti a Fişei de supraveghere a cazului de Boala Lyme, pentru a obţine informaţii epidemiologice care analizate să permită o înţelegere mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate publică.
În judeţul Dolj, în anul 2010 a fost diagnosticat un caz de Boala Lyme, în 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate 2 cazuri, iar în 2012 – 2 cazuri.
Dacă între anii 2013 -2018 în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme, în ultimii ani acestea au reapărut: 2019 – 1 caz , 2020 – 0 cazuri, 2021 – 4 cazuri.
