Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un apel vizând transformarea globală a îngrijirii din domeniul sănătăţii mintale, după observarea unei creșteri bruște a problemelor de acest gen în pandemie.
Depresia şi anxietatea au crescut cu 25% doar în primul an al pandemiei, a precizat OMS, cu prilejul lansării celei mai ample evaluări realizate de agenţie referitoare la sănătatea mintală la nivel global, de la începutul secolului, informează dpa și Agerpres.
2019: Una din 8 persoane se confruntau cu probleme de sănătate mintală
Aproape un miliard de persoane – adică unul din opt indivizi la nivel mondial – se confruntau cu probleme de sănătate mintală în 2019, înainte de începerea pandemiei, iar persoanele cu afecţiuni severe din domeniul sănătăţii mintale mor cu 10 până la 20 de ani mai devreme decât populaţia generală, avertizează raportul.
Principalele cauze ale depresiei sunt abuzul sexual în perioada copilăriei şi bullyingul, se precizează în raport. În document, se face apel la acţiuni concrete pentru gestionarea ambelor probleme, cu sprijinul serviciilor sociale, la susţinere oferită familiilor care întâmpină dificultăţi, precum şi la implementarea unor programe de educare socială şi emoţională în şcoli.
Războiul şi criza economică, ameninţări pentru sănătatea mintală
Inegalităţile sociale şi economice, războiul, criza climatică şi ameninţări sanitare precum pandemia sunt menţionate ca factori de risc pentru afecţiunile mintale.
O bună sănătate mintală înseamnă o bună sănătate fizică, iar acest nou raport pledează cu tărie pentru schimbare. Investiţia în sănătate mintală este o investiţie într-o viaţă şi un viitor mai bun pentru toţi”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
OMS descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie și el la dezvoltarea comunității“.
Sănătatea mintală a populației este determinată de o multitudine de factori, inclusiv biologici (genetică, sex), individuali (experiențe personale), familiali, sociali (sprijin social), economici și de mediu (statut social și condiții de viață).
Se estimează că peste 27% dintre adulții europeni experimentează cel puțin o formă de afectare a sănătății mintale pe parcursul unui an. Cele mai frecvente forme de boli mintale în UE sunt tulburările de anxietate și depresia.
În UE, aproximativ 58.000 de cetățeni mor prin sinucidere în fiecare an, mai mult decât decesele anuale din accidente de trafic rutier, omucideri sau HIV / SIDA, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii, din 2021.
Sănătatea fizică și mintală sunt strâns legate între ele. Integrarea sănătății mintale în furnizarea de îngrijiri spitalicești poate scurta semnificativ perioadele de spitalizare, eliberând astfel resurse economice. Bolile mintale costă UE aproximativ 3-4% din PIB, în principal prin productivitatea pierdută. Bolile mintale sunt o cauză principală a pensiilor anticipate și a pensiilor de invaliditate.
