Numărul persoanelor care nu fac mişcare este în creştere, fenomenul sedentarismului fiind agravat în ultimele decenii de stilul de viaţă contemporan, cu job-uri la birou, şi acutizat în perioada recentă de pandemia Covid.
Mai mult de o treime dintre adulţii din Uniunea Europeană nu fac suficient sport, o tendinţă agravată de pandemia COVID-19. Efectele sunt nefaste asupra stării de sănătate, arată un raport publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), conform AFP.
În 2016, 35,4% dintre adulţii din cele 27 de state membre ale UE erau insuficient de activi, potrivit OMS, care recomandă 150 de minute de activităţi fizice de intensitate moderată pe săptămână.
Aproape jumătate dintre adulţii europeni (45%) au raportat că nu fac niciodată exerciţii fizice sau sport, potrivit aceluiaşi raport publicat de OMS şi OCDE. Nivelul scăzut de activitate fizică este frecvent întâlnit şi la adolescenţi, mai ales în rândul fetelor: doar 17,6% dintre băieţi şi 9,6% dintre fete declară că respectă recomandarea OMS de a avea cel puţin o oră de activitate fizică moderată sau viguroasă pe zi.
Bărbaţii şi bogaţii fac mai mult sport
Situaţia nu se ameliorează odată cu înaintarea în vârstă: doar un sfert dintre adulţii de peste 55 de ani practică un sport sau fac exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână.
Femeile sunt totodată mai puţin active decât bărbaţii. Diferenţa dintre sexe este flagrantă pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 73% dintre bărbaţi efectuează cel puţin o dată pe săptămână activităţi sportive sau fac exerciţii fizice, comparativ cu doar 58% dintre femei.
Situaţia socio-economică are şi ea o anumită influenţă. Doar 24% dintre persoanele care consideră că fac parte din clasa muncitoare declară că fac exerciţii fizice cel puţin o dată pe săptămână, comparativ cu 51% dintre persoanele care consideră că aparţin unei categorii sociale mai bogate.
Peste 10.000 de decese ar putea fi evitate anual prin sport
Pandemia COVID-19 a agravat şi mai mult această situaţie: deşi lockdownurile i-au determinat pe unii dintre adulţi să facă mai mult sport, situaţia contrară a fost însă mult mai des întâlnită. Mai mult de jumătate dintre europeni şi-au redus activităţile fizice şi doar 7% dintre ei prevăd să facă mai mult sport după ce pandemia se va încheia, au subliniat autorii raportului.
Or, dacă toată lumea ar respecta nivelurile de activitate fizică recomandate de OMS, peste 10.000 de decese premature înregistrate la persoanele cu vârste cuprinse în intervalul 30-70 de ani ar putea fi evitate în fiecare an. Speranţa de viaţă ar creşte cu cel puţin 7,5 luni pentru persoanele care sunt în prezent insuficient de active, susţin autorii raportului.
De asemenea, statele membre ale UE ar economisi 0,6% din bugetele lor pentru sănătate, au adăugat autorii raportului.
Riscurile sedentarismului
Un stil de viaţă sedentar încetinește circulația sângelui și vasele de sânge devin rigide și se pot bloca. În cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroză și stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la vârsta de mijloc creşte riscul decesului din cauza unor boli cardiovasculare cu 52% la bărbați și 28% la femei.
Un raport legat de obezitate și publicat în mai 2019 de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în 2016, prevalența supragreutății la persoanele de peste 18 ani, în România, a fost de 57,7%, la ambele sexe. Tot în 2016 România a avut o prevalenţă a obezităţii la adulții de ambe sexe între 20% și 29,9%. Datele din raport au fost preluate de la OMS.
Îmbătrânim mai repede când nu facem sport
Sedentarismul este asociat nu numai cu obezitatea, ci și cu scăderea tonusului muscular și riscul apariției mai multor boli. Sedentarismul are un rol important și în declanșarea osteoporozei.
Lipsa mişcării accelerează şi procesele de îmbătrânire, afectând telomerii, secvenţele de ADN care se degradează odată cu vârsta. La persoanele inactive, telomerii se scurtează mai repede decât la persoanele active, în concluzie, procesul îmbătrânirii se accelerează, iar rata mortalității creşte. Cercetătorii au descoperit ca stresul influențează lungimea telomerilor, iar activitatea fizică reduce nivelul de stres.