Trăim într-un mediu obezogen, în care industria alimentară și lipsa politicilor potrivite de sănătate publică pregătesc terenul pentru generații la care rata obezității va crește din ce în ce mai mult.
Obezitatea este, în prezent, o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, considerată de mulți chiar o pandemie. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în lume sunt peste 1 miliard de oameni obezi, 650 de milioane de adulți, 340 de milioane de adolescenți și 39 de milioane de copii, iar cifrele sunt în continuă creștere. Deși există mulți factori care contribuie la răspândirea pandemiei de obezitate, industria alimentară este unul dintre cei majori. Mihai Ionescu, medic de excelență în chirurgia obezității, explică ce impact are industria alimentară în pandemia de obezitate și dacă există o soluție salvatoare.
Industria alimentară pregătește terenul pentru generații obezogene
„Industria alimentară este responsabilă pentru producerea și comercializarea unei game largi de produse, de la alimente procesate și băuturi dulci până la fast-food și tot felul de gustări nesănătoase. Toate aceste produse sunt adesea bogate în calorii, zahăr, sare și grăsimi și au un conținut scăzut de nutrienți, ceea ce face ca, în timp, consumul lor să ducă la creșterea în greutate și, în final, la obezitate, pentru o generație întreagă”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
Ce impact au reclamele la produsele nesănătoase
„Una dintre principalele unelte prin care industria alimentară influențează pandemia de obezitate este marketing-ul. Industria cheltuie miliarde de dolari în fiecare an pe campanii de publicitate menite să promoveze alimente nesănătoase. Acestea au un impact major asupra consumatorilor, în special a copiilor. Campaniile de marketing sunt, de cele mai multe ori, orientate spre a stârni pofta consumatorilor pentru alimente bogate în calorii și sărace în nutrienți, cum ar fi mâncărurile de tip fast-food și băuturile dulci.
Producătorii folosesc adesea tehnici de marketing, cum ar fi campanii cu vedete, reclame televizate și campaniile de pe rețelele sociale pentru a-și promova produsele. Aceste tehnici de marketing vizează adesea copiii și adolescenții, care sunt mai susceptibili la a consuma aceste produse și prezintă astfel un risc mai mare de a ajunge la obezitate”, adaugă medicul Mihai Ionescu.
Producția masivă de alimente procesate crește rata obezității
„Un alt mod prin care industria alimentară contribuie la creșterea ratei obezității este prin producția de alimente procesate. Aceste alimente sunt adesea bogate în zaharuri adăugate, sodiu și grăsimi saturate. Bineînțeles că, pe termen lung, consumul acestor alimente duce la creșterea în greutate și la apariția unor probleme de sănătate. De asemenea, alimentele procesate au un conținut scăzut de fibre și alți nutrienți esențiali. Faptul că induc mai greu senzația de sațietate, din aceste cauze, este motivul pentru care tindem să le consumăm în exces.
În plus, industria alimentară a fost de-a lungul timpului acuzată că ar contribui la pandemia de obezitate făcând lobby împotriva măsurilor de sănătate publică care vizează reducerea consumului de alimente nesănătoase. De exemplu, în unele țări, industria a luptat împotriva impunerii unor taxe pe băuturile cu zahăr adăugat și a altor măsuri care ar face mai dificilă vânzarea și promovarea produselor nesănătoase”, mai spune medicul Mihai Ionescu.
Se oferă și se consumă porții prea mari de mâncare
Un alt factor care contribuie la pandemia de obezitate este distorsiunea porțiilor. Industria alimentară a crescut dimensiunea porțiilor servite în restaurante, magazine de tip fast-food, dar și in cazul alimentelor ambalate. Această creștere a dimensiunilor porțiilor a dus la un aport mai mare de calorii, la creșterea în greutate și la obezitate.
„Industria alimentară a contribuit, de asemenea, la crearea un mediu obezogen, care promovează consumul excesiv de alimente și băuturi dense energetic, dar sărace în nutrienți.
Vorbim aici despre disponibilitatea magazinelor de tip fast-food și a automatelor cu gustări în școli, locuri de muncă și spații publice, care facilitează accesul oamenilor la opțiunile alimentare nesănătoase. În plus, de multe ori, este mai ușor și mai accesibil să cumperi alimente procesate și băuturi dulci decât alimente proaspete și sănătoase”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
Posibile soluții
Guvernele ar trebui să implementeze reglementări și politici cât mai eficiente pentru a reduce producția și comercializarea alimentelor și băuturilor cu densitate energetică și sărace în nutrienți, consideră medicul. Apoi, educarea publicului cu privire la importanța alimentației sănătoase și a activității fizice este esențială pentru reducerea pandemiei de obezitate este esențială. Este nevoie de creșterea gradului de conștientizare a riscurilor pentru sănătate asociate cu obezitatea și promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a activității fizice.
Nu în ultimul rând, industria alimentară trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul negativ al produselor nesănătoase și să colaboreze cu alte părți interesate pentru a promova obiceiurile alimentare sănătoase și activitatea fizică, mai spune medicul chirurg Mihai Ionescu.
