A greşi e omeneşte, dar ce se întâmplă atunci când greşeala îi aparţine unui medic şi se soldează cu suferinţa sau chiar decesul unui pacient? Cum pot fi prevenite sau diminuate greşelile medicale, în scopul îmbunătăţirii sistemului medical şi în beneficiul pacienţilor? În România, legile şi mecanismele care ar trebui să ofere cadrul necesar gestionării acestor probleme, deşi există, nu funcţionează. Atât medicii, cât şi pacienţii, sunt vulnerabili într-un sistem în care primii practică medicina sub presiunea culpabilizării şi a răspunderii multiple, iar ceilalţi, atunci când se consideră victime, nu îşi găsesc, mai niciodată dreptate.
Greşelile medicale, în vizorul CMR
Marţi, 28 februarie, a avut loc la Craiova ultima dintre cele şase dezbateri pe tema erorilor medicale organizate la nivel naţional la iniţiativa Colegiului Medicilor din România (CMR), după Bucureşti, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş şi Iaşi. La evenimentul deschis de prof. dr. Tudorel Ciurea, preşedintele Colegiului Medicilor Dolj, au fost prezenţi medici, asistenţi medicali, farmacişti, jurişti, reprezentanţi ai asociaţiilor pacienţilor şi ai mass media.
Pe baza concluziilor celor şase dezbateri iniţiate de CMR, specialiştii în sănătate îşi doresc să se ajungă la propuneri de modificări legislative necesare atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici.
Specialiştii din sănătate propun o schimbare de perspectivă
În sistemele performante, după anii 90, discuţia s-a mutat de la blamarea personalului medical înspre identificarea cauzelor erorilor medicale la nivel de sistem şi instituţie. Aceasta ar fi direcţia de urmat, au conchis mai mulţi dintre invitaţii la evenimentul de la Craiova.
OMS recomandă raportarea erorilor medicale şi învăţarea din greşeli. Şi România are un astfel de mecanism de raportare, însă el nu este folosit de teama consecinţelor, într-un sistem în care medicul se vede în faţa unei răspunderi triple – civile, penale şi disciplinare. În alte ţări, se recurge la procesele juridice doar în cazurile individuale grave, a arătat, într-o prezentare pe tema culpei medicale, şef lucrări dr. Andrei Nanu, de la UMF „Carol Davila” din Bucureşti.
„E nevoie ca această lege a malpraxisului, pe care noi o avem de mai bine de 25 de ani să devină funcţională. În prezent, ea are multe deficienţe şi nu poate fi aplicată în mod corespunzător.
Trebuie să găsim o cale comună, medici şi pacienţi pentru că pacientul trebuie să rămână pe primul plan, aşa cum am depus jurământul lui Hipocrate, iar principalul nostru obiectiv ar trebui să fie acela de a nu provoca suferinţă şi de a ajuta cât putem”, a transmis prof. dr. Ion Rogoveanu – Preşedintele Senatului UMF Craiova
„Să avem înţelepciunea despre a vorbi despre aceste subiecte. Altfel, vom greşi în continuare”
Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich, care a moderat dezbaterea de la UMF Craiova, consideră că iniţiativa acestui şir de evenimente propus de către Colegiul Medicilor din România este un act de curaj, pentru că „vine pentru prima dată în faţa societăţii pentru a discuta deschis două subiecte complicate. Sperăm să avem înţelepciunea, ca ţară şi societate, de a discuta aceste subiecte, pentru că altfel vom greşi în continuare.
În urmă cu aproape un sfert de secol în SUA a început să fie cristalizat un val – prin publicarea unui raport de către institutele naţionale de sănătate- care a modificat foarte mult felul în care se practică medicina modernă. Titlul acelui raport este „A greşi e omeneşte”, iar miezul său a fost punerea pe masă a greşelilor medicale, a felului în care ele pot fi prevenite sau diminuate în aşa fel încât calitatea actului medical şi siguranţa pacientului să crească”, a spus Mixich în preambulul prezentărilor.
Tratatul a adus în atenţia publică nevoia de a discuta despre greşelile medicale, de a le dezbate cu colegii, dintr-un motiv simplu. Atunci când nu discut despre ea, greşeala se va repeta. Dar când greşelile sunt discutate deschis, colegii din alte spitale ştiu să nu le repete, ştiu să le preîntâmpine şi să le diminueze. Pentru acest lucru este nevoie, însă, ca societatea să nu se bazeze pe principiul vânătorii de vrăjitoare, e de părere acesta.
Medicina defensivă, o consecinţă periculoasă
Prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele CM România, subliniază că greşeala medicală şi evenimentele care intervin în urma apariţiei acesteia au consecinţe importante asupra relaţiei medic-pacient:
„Ne-am propus să discutăm ce funcţionează şi, mai ales, ce nu funcţionează în sistemul actual de gestionare a greşelilor medicale. În acelaşi timp, am venit şi cu soluţii. Una dintre principalele concluzii ale dezbaterilor precedente este că greşeala este inerentă practicii medicale, mai ales în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un angrenaj întreg. Avem nevoie de mecanisme mai eficiente, care să permită echipelor medicale să înveţe din greşeli, astfel încât să evite repetarea lor. E clar că nu putem continua pe acest drum, avem nevoie de o schimbare în gestionarea greşelii medicale”, a spus preşedintele CMR.
El a accentuat teama medicilor de culpabilizare din partea pacienţilor şi a colegilor, teama de presă, de blamare publică. „Dacă în alte ţări spitalul, sistemul de asigurări, sistemul medical răspund şi intervin, în România medicul este mai degrabă singur în faţa justiţiei şi se ajunge la practicarea unei medicine defensive. Presiunea psihologică este din ce în ce mai mare şi devine foarte greu să faci un act medical de calitate. Deciziile sunt luate pentru a preveni conflictele litigioase, nu pentru ce este mai bine pentru pacient.”
Soluţii propuse
Printre propunerile pentru soluţionarea mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în cazuri de malpraxis este ideea înfiinţării unui corp de experţi medicali care să realizeze expertize juridică. Sistemul actual nu funcţionează, există întârzieri şi de câţiva ani, admite Coriu.
Acesta a vorbit şi despre o propunere privind sistemul poliţelor de asigurare în cazurile de malpraxis. „Nici acestea nu funcţionează în prezent. Pacientul nu primeşte despăgubirea corectă, iar medicului nu îi este asigurată o protecţie reală. Ar fi recomandat să existe şi proceduri amiabile care să ofere posibilitatea de despăgubire a pacientului încă din faza de prelitigiu. Este nevoie de clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde penal pentru greşelile medicale. Unde începe vinovăţia penală, care este limita între culpa profesională şi culpa penală”, a mai adăugat preşedintele Colegiului Medicilor.
Şi dr. Andrei Nanu a insistat pe diferenţierea între răspunderea penală şi răspunderea civilă sau disciplinară: „Condamnarea penală pentru greşeli medicale este un concept instabil, condiţiile nu sunt clar definite, iar în ţările în care ele sunt definite, răspunderea penală apare în cazul în care vorbim despre încălcarea conştientă, voluntară a normelor de bună practică de către medic. Doar aceste tipuri de abateri sunt de natură să atragă răspunderea penală. În rest, greşelile medicilor de-a lungul carierei pot fi gestionate prin atragerea răspunderii civile şi disciplinare”, a remarcat acesta.
Culpa nu o poate dovedi decât alt medic, în niciun caz un jurist, a explicat prof. dr. Gabriel Olteanu, decanul Facultăţii de Drept din Craiova, vorbind despre limitările juridice în problema erorilor medicale. Acesta a evidenţiat numărul mare de dosare din România legate de aceste greşeli: numai în ultimii 10 ani, există nu mai puţin de 2871 de hotărâri judecătoreşti rezultate după căutarea termenului de malpraxis.
