Cazurile de scarlatină au revenit în forță în colectivități în acest sezon, după renunțarea la măsurile pandemice. Dr. Daniela Ristea, medic infecționist la Spitalul „Victor Babeș” din Craiova spune că numărul de cazuri nu este ieșit din comun comparativ cu anii anteriori apariției Covid, însă este clară o creștere față de ultimii doi ani. Medicul recomandă părinților să intervină cu tratament preventiv atunci când copiii lor au intrat în contact cu un caz confirmat.
Scarlatina este produsă de o infecție bacteriană cu streptococ hemolitic de tip A. Boala se manifestă prin febră înaltă, amigdalită și o erupție cutanată. Dacă boala se declanșează, cea mai indicată ar fi internarea în spital. Dr. Ristea explică de ce.
Gds: Care este situația cazurilor de scarlatină în această perioadă?
Dr. Daniela Ristea: Depinde mult la ce ne raportăm atunci când vorbim despre numărul de cazuri. Dacă ne raportăm la perioada de dinainte de pandemie, în fiecare an, din octombrie până prin luna aprilie era o frecvență crescută. Sigur, dacă vom compara cu ultimii doi ani, când am avut restricții și copiii au frecventat școala sau grădinița cu întreruperi, într-adevăr ni se poate părea o creștere mai mare.
Nu este însă ceva ieșit din comun. Streptococul este boală bacteriană de colectivitate și în fiecare an ne confruntăm cu aceste infecții.
Gds: Cum evoluează scarlatina?
D. R: Evoluția este în general una pozitivă, boala are, de cele mai multe ori, forme ușoare și medii. Foarte puțini copii dezvoltă forme cu complicații. Însă noi recomandăm de regulă internarea copiilor cu scarlatină confirmată pentru că sindromul post-streptococic poate da, pe termen lung, niște complicații. Copiii ar trebui să facă, pe perioada internării, mai multe analize. Noi recomandăm ca și după două-trei săptămâni de la externare să efectueze o serie de analize pentru monitorizarea eventualelor complicații.
GdS: Ce complicații pot apărea ca urmare a dezvoltării bolii?
D. R.: Este vorba de mai multe complicații, de la cele ale fazei acute la complicații care pot apărea și la ani după boală. Pe perioada acută, copilul este monitorizat fie de medicii din spital, fie de medicul de familie. În faza acută, complicațiile sunt, în general, suprainfecții de vecinătate, otite, pneumonii, sinuzite, sepsisuri. Pot fi și complicații renale, miocardite sau chiar hepatite în faza acută.
Complicațiile pe termen lung pot afecta sistemul renal sau inima, se poate declanșa reumatism articular acut. Însă trăim în era antibioticelor. Incidența acestor complicații a scăzut mult față de acum douăzeci de ani. La orice semn de boală, părintele vine la medic, are acces la asistență de specialitate. Dacă un copil primește antibiotic corect dozat și pe o perioadă suficientă, lucrurile evoluează pozitiv.
GdS: Ce trebuie să facă părinții ai căror copii au intrat în contact cu un copil ulterior confirmat cu scarlatină?
D. R.: Toți purtătorii de streptococ beta hemolitic contacți direcți ai cazurilor de infecție cu scarlatină ar trebui tratați cu antibiotic. Dacă antibioticul este administrat înainte de declanșarea simptomelor, există șansa ca scarlatina să nu se mai declanșeze. Este mult mai ușor să tratezi profilactic decât să tratezi o boală, iar scarlatina este printre extrem de puținele boli bacteriene în care se poate face profilaxie post-expunere, care te poate feri de o formă clinică de boală.
Boala în sine nu este extrem de gravă, dar dacă un copil apucă să facă scarlatină, părintele trebuie să îl monitorizeze. Să îi recolteze din nou analize la 2-3 săptămâni după boală. Pot apărea situații în care e nevoie de examene cardiace. Sunt lucruri pe care le putem preveni.
GdS: Cum aflăm dacă avem un copil care a contractat streptococul?
D.R.: Dacă a intrat în contact cu un copil infectat, recomandarea este să i se facă testul pentru a vedea dacă a fost infectat și să i se administreze antibiotic profilactic. Dacă facem examen de cultură, exsudat faringian, rezultatul vine în circa 3 zile, iar în acest timp copilului i se poate declanșa deja boala. Nu prea putem aștepta. Dacă facem testul rapid, rezultatul vine mai repede.
Dar rezultatul depinde și de momentul recoltării, fie că vorbim de test rapid de determinare a streptococului beta hemolitic, fie că vorbim de cultură. Recoltarea ar trebui făcută dimineața, copilul să nu fi mâncat, să nu se fi spălat pe dinți, să nu fi băut apă sau să nu fi folosit spray sau soluții orale. Din punctul meu de vedere, ar trebui făcută profilaxie în masă pentru a scuti copiii de problemele implicate de declanșarea bolii.
