Cu o rată a incidenţei de 25%, steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD) este considerată o afecţiune corelată cu stilul de viaţă necorespunzător şi o nouă „epidemie” a secolului XXI. Adulţii peste 35 de ani şi persoanele cu afecţiuni cronice au recomandare pentru investigaţii ecografice abdominale care pot indica existenţa steatozei hepatice non-alcoolice, în diferite stadii evolutive.
Nediagnosticată şi netratată la timp, boala evoluează şi afectează negativ atât calitatea vieţii pacienţilor, cât şi prognosticul. Dar afecţiunea poate fi prevenită.
Campanie de conştientizare
Cu ocazia Zilei Mondiale a Ficatului, Sanofi Romania derulează o campanie de conştientizare a afecţiunii şi de promovare a obiceiurilor sănătoase de prevenţie.
În steatoza hepatică non-alcoolică, acumularea de grăsimi în exces are loc în principal din cauza stilului de viaţă şi în foarte mică măsură din cauze genetice. În majoritatea cazurilor, boala este o afecţiune progresivă care poate coexista cu alte boli metabolice. Printre cele mai frecvente se numără afecţiuni precum sindrom metabolic, obezitate, hipercolesterolemie, hipertensiune sau diabet zaharat de tip 2.
Steatoza hepatică non-alcoolică este indicată ca fiind o cauză a procesului inflamator sistemic care predispune la aceste patologii.
Principalii factori care cauzează steatoza hepatică
Unul dintre factorii care cauzează steatoza hepatică este obezitatea. NAFLD afectează 70-90% dintre persoanele obeze. NAFLD este prezentă şi la fiecare al doilea fiecare pacient cu diabet zaharat.
Pre-diabetul este o altă cauză. Rezistenţa la insulină determină acumularea de grăsime, ducând la apariţia bolii ficatului gras non-alcoolic şi apoi la evoluţia acesteia. Steatoza hepatică non-alcoolică poate afecta până la 70% dintre persoanele cu hipertensiune arterială.
Boala poate fi prevenită
Boala ficatului gras non-alcoolic este dificil de identificat de către pacient pentru că nu se manifestă prin simptome specifice legate doar de afecţiuni hepatice şi, ca atare, unele semne pot fi ignorate. Printre simptome se regăsesc: astenie, oboseală, iritabilitate, insomnie, pierderea apetitului sau durere în partea dreaptă a abdomenului.
Alte posibile simptome gastrointestinale care nu sunt neapărat specifice, dar care pot semnaliza boala ficatului gras non-alcoolic, sunt: durere după masă, flatulenţă, greaţă sau diaree.
Analizele anuale de rutină pot oferi câteva indicii, dar nu suficiente. Recomandat ar fi ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să primească indicaţie pentru investigaţie ecografică abdominală.
Boala poate fi prevenită prin schimbarea stilului de viaţă .
Cum putem preveni sau ameliora NAFLD
Alimentaţia adecvată, bogată în fructe şi legume, cu mai puţine grăsimi şi zahăr este esenţială. La fel şi activitatea fizică de cel puţin 120 min/săptămână şi reducerea greutăţii corporale. Conduita este recomandată şi celor care au deja ficat gras non-alcoolic. Schimbările pot reduce încărcarea grasă a celulelor ficatului.
Spre exemplu, a fost demonstrată reducerea conţinutului de grăsimi din ficat ca rezultat al activităţii fizice. De asemenea, a fost demonstrat că scăderea în greutate are un efect pozitiv asupra nivelurilor transaminazelor în cadrul analizelor de laborator şi, la majoritatea pacienţilor, o scădere în greutate >10% duce la o remisiune a bolii ficatului gras non-alcoolic.
Tratamentul medicilor nu trebuie înlocuit cu suplimente alimentare neverificate
În cazul pacienţilor diagnosticaţi cu steatoză hepatică non-alcoolică, medicii pot prescrie şi tratamente medicamentoase.
„Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie atrage atenţia asupra unei tendinţe îngrijorătoare a populaţiei de a asocia sau a înlocui terapia hepatoprotectoare verificată cu suplimente alimentare neverificate. Tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care şi-au dovedit eficacitatea în studii clinice. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar”, transmite Sanofi în comunicat.
„Creşterea prevalenţei bolilor hepatice metabolice ca urmare a stilului de viaţă moderneste alarmantă şi anunţă un adevărat tsunami de complicaţii şi afecţiuni asociate. Cu toate acestea, prin efortul conjugat al comunităţii medicale, asociaţiilor de pacienţi, autorităţilor şi societăţii civile în ansamblul ei, boala ficatului gras non-alcoolic poate fi gestionată. Prin educaţie şi conştientizare, diagnostic precoce, schimbarea stilului de viaţă şi o conduită terapeutică adecvată, formele progresive ale bolii, cu evoluţie către ciroză şi cancer hepatic, pot fi evitate. Steatoza (grăsimea depozitată în ficat) şi fibroza (care denotă progresia către ciroză) pot regresa, determinând îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prevenirea dizabilităţii şi incapacităţii de muncă”, arată prof. dr. Liana Gheorghe, şeful Secţiei 3 Gastroenterologie şi Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni.
Platformă educaţională cu informaţii utile pentru pacienţi
Grija faţă de sănătate şi mai ales faţă de sănătatea ficatului începe atunci când populaţia acceptă faptul că resursele organismului nu sunt inepuizabile, subliniază Iulia Roşian, General Manager Consumer Healthcare, Sanofi Romania & Moldova.
O platformă educaţională care oferă informaţii despre sănătatea ficatului, un stil de viaţă sănătos şi date despre boala ficatului gras non-alcoolic este www.4liver.ro.
Platforma încurajează prevenţia, este neafiliată şi nu promovează tratamente convenţionale sau alternative.
