Odată cu venirea primăverii, a reînceput coşmarul căpuşelor, a căror mușcătură poate provoca boala Lyme. O plimbare prin parc sau o ieşire la iarbă verde, altădată prilejul perfect de relaxare, sunt întâmpinate în ultimul timp cu reticenţă. Incidenţa în creştere a bolii Lyme în România, dar şi în alte ţări, a captat atât atenţia specialiştilor, cât şi a populaţiei. În anul 2022, în Dolj au fost diagnosticate cele mai multe cazuri din ultimul deceniu.
15 doljeni au fost diagnosticaţi cu boala Lyme anul trecut
15 cazuri de pacienţi cu boala Lyme, cauzată de muşcătura de căpuşă, au fost depistate în Dolj, conform evidenţelor Direcţiei de Sănătate Publică, în 2022. Numărul este foarte mare, comparativ cu înregistrările din anii trecuţi.
Astfel, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme. În 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate numai 2 cazur. În 2012 au fost depistate alte 2 cazuri. Apoi, între 2013-2018, în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme. Însă în ultimii ani acestea au reapărut: 2019 – 1 caz , 2020 – 0 cazuri, 2021 – 4 cazuri. Recordul a fost stabilit în 2022 – 15 cazuri.
Supravegherea bolii Lyme, o prioritate la nivel european
După triplarea cazurilor în 2010, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile a introdus o fişă de supraveghere a cazului de Boala Lyme. Scopul acesteia este să contribuie la obţinerea de informaţii epidemiologice care să permită o înţelegere mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate publică.
Supravegherea Bolii Lyme, ca şi a altor boli transmise prin căpuşe, reprezintă o prioritate şi la nivel european, transmite CNCSBT. Studii din 2002 au arătat o creştere a incidenţei bolii in mai multe ţări, cum ar fi Germania, Olanda şi Marea Britanie. O mare parte a acestei creşteri poate fi atribuită unei conştientizări sporite. Astfel, s-a ajuns la o diagnosticare şi o evidenţă mai precisă.
Se testează mai mult
„Tendinţa de creştere a incidenţei este datorită faptului că se testează mai mult decât până acum şi boala Lyme este luată în calcul ca diagnostic diferenţial în anumite afecţiuni. Nu neapărat pentru că s-au înmulţit căpuşele. Acum diagnosticul de laborator este mult mai la îndemână şi diagnosticul diferenţial al bolilor neurologice sau articulare, de exemplu, la care nu se găseşte o cauză, ia în calcul şi o posibilă boală Lyme în stadiu avansat”, explică dr. Alina Lungu, medic infecţionist la Spitalul Judeţean Craiova.
„Borrelioza Lyme trebuie privită ca o boală în continuă emergenţă”, transmite CNCSBT.
Primele semne care trădează boala Lyme
Boala Lyme poate fi trădată, în primele 2 până la 30 de zile de la muşcătura de căpuşă, prin eritem migrator şi limfocitom boreliozic.
Eritemul migrator este o leziune care se manifestă iniţial ca o maculă sau papulă de culoare roşie. Aceasta se extinde în zile sau săptămâni, formând o leziune mare, rotunda, deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea singulară are un diametru de minim 5 centimetri. La majoritatea pacienţilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestări acute, de tip pseudo-gripal: astenie, febră, cefalee uşoară, rigiditatea cefei, artragii sau mialgii. Aceste manifestări au, de regulă, un caracter intermitent.
Limfocitomul borreliozic este un nodul sau o placă roşu-albăstruie, aparute de regula pe lobul urechii, mamelon sau scrot, mai frecvent la copii (în special la nivelul urechii).
În stadii avansate, boala Lyme poate avea manifestări articulare sau neurologice
În stadii avansate, boala Lyme poate avea manifestări articulare sau neurologice. Uneori, tratamentul cu antibiotic poate ameliora simptomatologia. Însă există şi cazuri în care aceasta persistă.
„Am avut doi pacienţi la care nu putea fi exclus diagnosticul de boală Lyme tardivă, peste stadiul III, unul cu manifestări neurologice şi unul cu manifestări articulare. Pot exista o serie de manifestări de tip neurologic, de pildă. De la pareza facială până la neuropatii sau radiculopatii periferice. Există anumite criterii de încadrare în diagnostic. Pacienţii au primit tratament timp de 28 de zile cu antibiotic”, a explicat medicul Alina Lungu.
Cum răspunde pacientul la tratamentul cu antibiotic
Infecţionistul precizează că, de multe ori, antibioticul nu duce la dispariţia completă a simptomatologiei. „E dificil să monitorizezi efectul antibioticului. Serologia rămâne la fel. Pacientul rămâne purtător de tip IGG toată viaţa şi nu ai cum să stabileşti prin analize dacă ai avut un răspuns bun sau nu la tratament. Răspunsul vine numai de la pacient, prin ameliorarea sau dispariţia simptomelor. Uneori, simptomatologia poate persista. Există aşa-numite sindroame post-Lyme în cazul cărora se încearcă din nou tratament cu antibiotic, la distanţă, sau profilaxii prin mai multe cure antibiotice anual”, a completat medicul.
DSP Dolj trimite probele pentru boala Lyme către Timişoara
DSP Dolj nu are, în prezent, un laborator unde să prelucreze probele pentru diagnosticul bolii Lyme. Probele recoltate de la pacienţii din judeţele Olteniei se trimit către Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, Ştefan Popescu, spune că şi Craiova urmează să beneficieze, în curând, de către un Centru Regional de Sănătate Publică. „Se va deschide şi la noi în curând Centrul de Sănătate Publică. Dar va mai dura până se va pune la punct laboratorul, până va fi dotat complet pentru aceste testări”, a declarat acesta pentru GdS.
Citește și: Descoperire uriașă. Peste 1000 de monede romane de argint, găsite în Dolj
