Condurul doamnei este o plantă cunoscută mai ales ca plantă ornamentală, deși este şi un deliciu culinar (planta fiind comestibilă), dar și o sursă naturală de sănătate.
Tropaeolum majus este o plantă cu flori din familia Tropaeolaceae, originară din America de Sud. Despre pârtiile din Anzii peruvieni se spune că sunt habitatul natural al acesteia, fiind întâlnită mai ales în Chile și Peru, unde se găsesc 80-90 specii. Habitatele se întind din zona de coastă urcând până la până la 3.000 de metri, deasupra nivelul mării. A fost adusă în Europa prin secolul al XVII-lea.
Condurul doamnei conţine vitamina C şi are proprietăţi antiseptice
Planta, agățătoare, are o creștere surprinzător de luxuriantă și continuă să crească și să înflorească pe tot parcursul verii. Îi priește un sol bogat și este adesea găsită pe grămezi de compost. Tulpinile sale de obicei nu se ridică în poziție verticală, stau aproape de sol.
Semințele de Tropaeolum conțin un ulei gras neobișnuit cu un conținut deosebit de ridicat de acizi grași nesaturați, care sunt produși în principal de plantele din regiunile mai reci ale globului.
De la planta suculentă, cunoscută la noi și sub denumiri ca: bobidragi, caneluță, teține, se folosesc părțile aeriene, care conțin tropeolinozida ce liberează izotiocianat de alil, dar și rădăcina. Mai conține vitamină C și are proprietăți antiseptice, stimulante, expectorante și diuretice. Orice parte a plantei se recoltează în timpul sezonului de creștere.
Rădăcina, folosită pentru circulaţia sângelui
În medicina tradițională se realizează preparate din rădăcină, care au efect benefic asupra vaselor de sânge. Datorită conținutului de uleiuri esențiale rădăcina îmbunătățește circulația sângelui și alimentarea cu sânge a mușchiului inimii.
De asemenea, pot fi folosite atât frunzele, cât și fructele în scop culinar. Frunzele pot fi folosite în salate, având un gust piperat, semințele sunt de asemenea comestibile și pot fi folosite pe post de substitut pentru capere.
Utilă în infecţiile bacteriene sau împotriva Candidei
Extractul din plantă este cunoscut pentru efectele sedative precum și pentru proprietățile antibiotice remarcabile — este puternic și cu acțiune rapidă. De la începutul anilor 1950, s-a dovedit a fi foarte eficient în tratamentele pentru infecțiile bacteriane care afectează pielea, tractul urinar, respirator și digestiv. De asemenea, este un tratament eficient pentru infecțiile fungice, cum ar fi Candida.
Ceaiul este util și eficient în cazul pacienților febrili. Planta se folosește ca antiscorbutic, antiemfizematos, antifungic, antiseptic, antiviral și antibacterian cu proprietăți excelente de dezinfectant, expectorant, în bronșite cronice. Tinctura este mai eficientă decât planta proaspătă, în cazul căreia este necesară realizarea infuziei pentru a obține rezultate optime, potrivit middlepath.com.au.
Asupra scalpului are efect tonic și acționează împotriva căderii părului.
Tinctura, benefică pentru diabetici
Sub formă de tinctură are efect cardio-tonic și efect diuretic, ajută la scăderea nivelului colesterolului și în tratamentul diabetului zaharat. De asemenea, este eficient în tratarea tulburărilor hepatice, a pietrelor la rinichi și a bolilor de piele.
Planta conține glucozinolat, care reprezintă moleculele de bază ale substanțelor ce cresc rezistența oamenilor la cancer. Aceasta poate ajuta și în tratarea răcelilor și a gripei. Uleiurile din plantăm conțin carotenoide și flavonoide — compuși care s-au dovedit a stimula sistemul imunitar și a proteja împotriva carcinogenilor.
Utilizările externe includ tratarea petelor faciale și folosirea sub formă de cataplasmă aplicată pe piept în congestie bronșică și tuse și ca un excelent antiseptic în tratarea rănilor și a erupții cutanate. La nivelul pielii acționează cu succes în acnee și împotriva excesul de sebum.
Citeşte şi Argumentele împotriva grevei profesorilor – și de ce nu sunt de acord cu ele
