În urmă cu două luni, Clinica de Cardiologie Cardiovasculară (CCV) de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova (SCJU) a intrat într-o nouă etapă, odată cu primele intervenţii pe cord deschis. 23 de pacienţi au beneficiat de astfel de operaţii până acum şi toţi au trecut peste această încercare cu bine.
Intervenţie complexă, aşteptată de trei ani de către o pacientă cronică
“Pot să vă spun doar că domnul doctor e al doilea Dumnezeu”, ne spune Anuţa Vergica, cu ochii împăienjeniţi de lacrimi. Sunt aproape două săptămâni de când a suferit o intervenţie pe cord deschis. Are 71 de ani. Îşi dorea să fie operată de medicul Victor Raicea, de care a auzit în urmă cu mai mulţi ani. Până să ajungă ea la Târgu Mureş, unde acesta a lucrat până s-a înfiinţat Clinica de chirurgie cardiovasculară de la SCJU, a venit medicul la Craiova. Anuţa Vergica a suferit un accident vascular acum 20 de ani şi se confruntă de probleme cardiace de multă vreme.
“Acum vreo trei ani mi s-a spus că trebuie să mă operez pe cord deschis şi m-am interesat de un medic. Mi-a fost recomandat doctorul Raicea şi voiam să mă duc la Târgu Mureş. Dar, între timp, a venit el aici. Sunt foarte mulţumită, îi datorez viaţa”, spune aceasta. “În august am nunta nepoatei… Ce s-ar fi întâmplat?”….
Femeia a fost unul dintre cazurile dificile operate pe cord deschis la Craiova. “De obicei, pacienţii sunt fie coronarieni, fie valvulari, în acest caz am avut de rezolvat ambele probleme. Automat, acest lucru a implicat o intervenţie mai lungă, cu riscuri mai mari”, a explicat dr. Victor Raicea, coordonatorul CCV din cadrul Clinicii de Cardiologie a SCJU.
CCV Craiova: Primele două cazuri de disecţie aortică – cea mai lungă intervenţie din toate specialităţile
Odată cu demararea noii etape, echipa medicală s-a confruntat şi cu primele două cazuri de disecţie aortică, care presupun intervenţii de o complexitate ridicată.
“Sunt intervenţiile de cea mai de lungă durată din toate specialităţile”, precizează dr. Irinel Şoşea, medic anestezist la CCV.
“Există pacienţi la care, dacă aorta este mai dilatată şi pacientului îi creşte tensiunea, se rupe grosimea peretelui vasului şi există pericolul ca sângele să iasă în jurul aortei şi să blocheze inima. Disecţia de aortă ascendentă este o urgenţă majoră. Dacă nu se intervine în primele 48 de ore, în majoritatea cazurilor, pacientul moare. Cum ai pus diagnostic, trebuie şi operată”, transmite dr. Raicea.
„Am simţit dureri în spate. Multe dureri”
Mortalitatea este foarte ridicată în astfel de cazuri, în jur de 30%. Din fericire, ambii pacienţi operaţi la CCV din Craiova până în prezent au avut evoluţie favorabilă.
Ioana Răduţ din Lăcriţa, o femeie în vârstă de 63 de ani, este unul dintre ei.
“Eram singură acasă. Nu am avut nimic până atunci. Mă jucam cu un pisic micuţ, îi dădeam să mănânce şi deodată am simţit dureri insuportabile în spate. Multe dureri. Soţul plecase la muncă, la fel şi copilul”, povesteşte. Şi-a sunat fiul, iar acesta a chemat ambulanţa.
“Nu mi-am revenit de sâmbăta până miercurea. Am stat inconştientă atâtea zile”, spune aceasta. Însă acum se pregăteşte să plece înapoi acasă.
Activitatea la CCV a început în septembrie, cu cazurile vasculare
Activitatea Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a început din luna septembrie a anului trecut, cu pacienţii cu afecţiuni vasculare. Odată cu debutul intervenţiilor, pacienţii nu mai trebuie transferaţi. Înainte, mulţi dintre aceştia îşi pierdeau membrele, pentru că intervenţia tardivă presupune un risc mare de amputaţie.
“Avem două categorii de pacienţi cu afecţiuni vasculare – cazurile acute, urgenţele si cele cronice. Inainte să avem chirurgia cardiovasculară, mulţi pacienţi sufereau amputaţi, alţii necesitau transfer in alte centre medicale. Şi în prezent, chiar dacă avem CCV la Craiova, este foarte important cât de repede ajunge pacientul în serviciul de urgenţă. Dacă ischemia s-a instalat de mai multă vreme şi este severă, poate fi compromis membrul. Dar există măcar şansa ca amputaţia să fie limitată. De exemplu, să amputezi doar degetele, nu tot piciorul. Timpul este duşmanul numărul 1”, explică dr. Irinel Şoşea.
26 de operaţii pe cord deschis şi niciun deces
“Am început activitatea în septembrie, cu garda pe chirurgie cardiovasculară. De circa două luni am început şi operaţiile pe cord deschis şi asigurăm şi linia de gardă pentru urgenţele vasculare si cardiace. Avem deja două disecţii de aortă ascendentă operate in serviciul nostru. În ceea ce priveşte cordurile cronice, avem 26 de operaţii pe cord deschis la această oră şi niciun deces”, a precizat medicul coordonator al activităţii CCV din Craiova.
În privinţa intervenţiilor vasculare, pacienţii se confruntă cu vase de sânge înfundate. În lipsa intervenţiei, ţesuturile din jurul vasului înfundat încep să moară.
“Dacă un vas e înfundat, dincolo de obstrucţie, trebuie să primească sânge. În cazurile mai simple, se introduce o sondă pentru a se scoate cheagul. Pacienţii cronici necesită intervenţii de bypass iar in stenozele de artere carotida se curăţă placa de aterom şi se face o plastie cu un petec venos sau de proteză. Riscul mare, dacă nu funcţionează ceva bine, este ca post operator pacientul să facă un accident vascular cerebral. Nu am avut astfel de complicaţii”, a declarat dr. Raicea.
Aparatul de circulaţie extracorporeală, o şansă enormă pentru pacienţii din Craiova
Un element crucial în activitatea CCV este aparatul de circulaţie extracorporeală, care preia funcţia plămânului şi a inimii şi care necesită o pregătire extrem de bună.
Echipa medicală din Craiova s-a pregătit doi ani pentru utilizarea aparatului de circulaţie extracorporeală – la Târgu-Mureş. “E nevoie de oameni foarte pregătiţi pentru a utiliza circulatia extracorporeală, respectiv pentru a asigura instrumentarul optim în intervenţiile chirurgicale pe cord deschis. Trebuie să ne mişcăm repede şi bine, astfel încât inima să stea cât mai puţin oprită. Avem pus şi primul ECMO în Craiova, iar la o săptămână am reuşit să îl scoatem de pe pacient. Este vorba despre aparatul care asigură funcţia inimii şi a plămânului. A fost utilizat în perioada pandemiei Covid pentru a substitui funcţia pulmonară. Este un aparat de circulaţie extracorporeală miniaturizat care poate sta pe pacient chiar şi o lună. Bineînţeles, cu cât stă mai mult, cu atât riscurile cresc, apare riscul de infecţie dar şi multe alte complicaţii. Ideal este să rămână maxim 5-7 zile montat la pacient”, precizează dr. Raicea.
În 50% din cazurile în care se montează ECMO, acesta nu mai poate fi scos, pacientul prezentând evoluţie nefavorabilă. Se recurge la el doar în cazuri foarte grave de şoc cardiogen sau disfuncţie respiratorie severă, când pacienţii nu ar mai putea fi, altfel, salvaţi.
Ruptură de cord, rezolvată fără circulaţie extracorporeală
Un caz aparte, prezentat de echipa CCV Craiova şi la Congresul de Cardiologie, a fost o pacientă cu ruptură de cord la care medicii au fost nevoiţi să intervină într-un moment în care clinica încă nu avea aparatul de circulaţie extracorporeală disponibil.
“A fost printre primele noastre cazuri şi a fost o provocare”, mărturiseşte dr. Irinel Şoşea.
“Nu aveam nici circulaţie extracorporeală şi nici ECMO la acea dată. Am fost solicitaţi la o pacientă cu tensiune foarte mică. Surpriza a fost, când i s-a făcut ecografie, să se descopere că era sânge în jurul cordului (tamponada cardiacă). Avusese un infarct miocardic acut. Este o complicaţie rară dar de gravitate maximă (ruptură de perete de ventricul postinfarct). A trebuit să intervenim şi să coasem peretele fără circulaţie extracorporeala pe cord bătând. A stat mult în terapie, a plecat acasă după o lună”, a detaliat dr. Victor Raicea.
Clinica a intrat în Programul Naţional de Chirurgie Cardiacă şi Vasculară
CCV are, momentan, 5 paturi de terapie intensivă funcţionale şi 5 medici ATI. Dacă medicii funcţionează la limită, cu multe gărzi, în privinţa personalului mediu ar fi nevoie de o suplimentare a numărului, pentru că în prezent este subnormat şi se fac eforturi mari pentru a se asigura activitatea fără sincope.
“Ce putem spune este că suntem pe drumul cel bun, echipa funcţionează, am intrat în Programul Naţional, ceea ce este foarte important, pentru că există o fluenţă a aprovizionării cu materiale specifice, costisitoare, începând de la protezele vasculare cardiace la materialele necesare pentru aparatul de circulaţie extracorporeală , fiecare pacient necesitând câte un aparat cord plămân artificial la fiecare intervenţie pe cord deschis”, spune medicul Victor Raicea.
Până în prezent, Clinica a beneficiat de o investiţie de aproximativ 20 de milioane de lei din partea Consiliului Judeţean Dolj, 3,5 milioane de lei în cadrul unui proiect european accesat în perioada Covid-19 şi alţi 3,5 milioane – fonduri europene provenite dintr-un proiect comun al CJ Dolj cu districtul Vratsa, Bulgaria.
Citeşte şi: „Imaginează-ţi o barcă. Şi apoi, inima”. Povestea „reprogramatorilor de inimi” de la SCJU Craiova
