Senzaţia de ameţeală şi de greaţă, însoţită de pierderi ale echilibrului, este o problemă frecventă, mai ales în rândul persoanelor care suferă de afecţiuni ale coloanei cervicale. Manifestările provoacă nelinişte şi adesea pacienţii au nevoie inclusiv de suport psihologic pentru a putea depăşi aceste crize. Dr. Adriana Ninoiu, medic neurolog în cadrul Cardiohelp Craiova, explică de ce apare vertijul şi ce avem de făcut pentru a ameliora sau chiar a scăpa complet de ameţeli.
“Majoritatea pacienţilor care vin la cabinet acuză vertij”
Vertijul reprezintă o falsă senzaţie de rotire a pacientului, a propriului corp sau a obiectelor din jur.
Pacienţii îl descriu ca pe o ameţeală cu dezechilibru, care poate să apară atât la mers, cât şi în repaus. Este însoţit de greaţă, vărsături, transpiraţii, transmite dr. Adriana Ninoiu.
“Foarte mare parte din pacienţii care se prezintă la cabinetul nostru de la Cardiohelp acuză vertij, cred că aproximativ 70% dintre ei”, adaugă medicul.
Ce cauzează vertijul
Cauzele vertijului pot fi neurologice sau din sfera ORL. “La nivelul urechii interne avem receptori vestibulari, care transmit informaţii către creier despre poziţia capului şi a corpului. Dacă receptorii suferă un dezechilibru, apare vertijul. La nivel neurologic pot fi multe cauze. Cea mai frecventă este patologia coloanei cervicale”, precizează neurologul de la centrul medical Cardiohelp.
“Mai putem vorbi de afecţiuni vasculare – care presupun diminuarea fluxului sanguin de la nivel cerebral, unde se află centrii echilibrului.Pot fi accidente ischemice tranzitorii, accidente vasculare, hemoragii”, mai spune dr. Ninoiu.
Însă vertijul nu este neapărat o afecţiune, poate fi şi un simptom. De pildă, al unei crize epileptice sau al unei tumori cerebrale, ori al unei demielinizări la nivel cerebral în scleroza multiplă.
Pacientul poate prezenta, pe lângă manifestările menţionate anterior, secuse nistagmice, adică nişte mişcări neregulate ale ochilor – fie în privirea orizontală, fie în cea verticală.
“Cu cuvintele lor, pacienţii descriu starea ca şi când “le fuge pământul de sub picioare”. La închiderea ochilor, starea se agravează, au senzaţia că pică din pat…”, transmite neurologul.
Tipuri de vertij
Vertijul poate fi de natură centrală sau periferică.
“Vertijul periferic are o simptomatologie bruscă. Este anunţat de ameţeală, dezechilibru, senzaţie de plenitudine la nivelul urechilor, vâjâit, ţiuit, dureri cervicale uneori, nistagmus orizontal. În vertijul de cauză centrală, simptomatologia se instalează mai lent dar este foarte “zgomotoasă” – secusele nistagmice sunt verticale, pot apărea şi furnicături, tulburări de vorbire, de vedere, în funcţie de zona cerebrală afectată”, explică medicul.
Vertijul cervicogen este cel mai întâlnit. Este vertijul asociat patologiei de coloană cervicală, care poate apărea în spondiloză, discopatie, scolioze, cifoze sau hernii de disc.
Se recomandă explorări imagistice
Având în vedere cauzele potenţiale numeroase, este recomandat ca pacientul cu vertij să fie investigat imagistic atunci când se suspectează o cauză neurologică. “Eu recomand pacienţilor un examen CT sau de rezonanţă magnetică, dar şi teste specifice, analize care pot releva anumite deficite de vitamine şi minerale”, spune dr. Adriana Ninoiu.
Tratamentul este de tip medicamentos şi fizical, iar uneori este însoţit de psihoterapie. “Trebuie să îi spui pacientului că se va ameliora, pentru că mulţi sunt foarte speriaţi când trăiesc senzaţiile asociate vertijului”, completează aceasta.
Pacientul trebui să abordeze un stil de viaţă sănătos, cu alimentaţie echilibrată şi exerciţii fizice care să ajute musculatura, dar nu effort intens. Se pot administra, în funcţie de necesitate, suplimente de vitamine D, grupul B binecunoscute pentru efectul neuroprotectiv, se pot identifica şi alte carenţe – magneziu, zinc, calciu.
“Tratăm ameţeala cu medicamente specifice, se pot administra medicamente pentru ameliorarea circulaţiei de la nivelul urechii interne, după necesitate, antiemetice pentru senzaţia de greaţă”, specifică neurologul.
Reeducarea sau repoziţionarea vestibulară pot fi soluţia
Pacientul cu vertij necesită reeducare fizică. Să nu mai facă mişcări bruşte ale capului, să nu se mai ridice deodată din pat, să rămână pe marginea patului 1-2 minute pentru stabilizarea presiunii arteriale şi abia apoi să se ridice în picioare.
Există şi alte opţiuni pentru pacienţii cu vertij.
“Se poate face repoziţionare vestibulară în cabinete de specialitate, cu aparatură specială. Pacientul este manevrat de medic, se încearcă repoziţionarea vestibulului, care ameliorează sau chiar tratează vertijul.
De asemenea, reeducarea vestibulară se face tot în cabinete, tot cu aparatură specială. Aceasta urmăreşte restabilirea echilibrului dintre globii oculari şi vestibul. În urma reeducării vestibulare, pacientul beneficiază de diminuarea crizelor sau chiar de vindecare”, mai menţionează specialistul din echipa Cardiohelp.
Dacă suferi de vertij sau suspectezi o afecţiune neurologică, poţi programa o vizită la Cardiohelp la numărul de telefon: 0251.708.626. Specialitatea este în contract cu CAS.
