Peste 10000 de români mor anual de cancer pulmonar, care se află pe al doilea loc ca incidență în țara noastră, după cancerul colo-rectal. Cu toate acestea, România nu are, în acest moment, un program de screening pentru cancerul bronho-pulmonar. Un program pilot ar fi prevăzut să înceapă abia în 2025. Între timp, 75% dintre cancerele pulmonare sunt diagnosticate tardiv, pentru că, adesea, boala nu este trădată de simptome în stadiile incipiente. Cancerul bronho-pulmonar are cea mai mare incidență și mortalitate la nivel mondial.
Anual, la data de 1 august, se marchează Ziua Internațională de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar. Scopul acestei zile simbolice este de a crește nivelul de conștientizare privind această afecțiune și de a contribui, prin informarea publicului, la prevenție.
85% dintre pacienții cu cancer bronho-pulmonar sunt fumători
Ziua Mondială dedicată acestui tip de cancer este menită a lansa un semnal de alarmă în rândul fumătorilor, în particular, cei mai expuși riscului de a dezvolta boala. Aproape 9 din 10 pacienți cu cancer pulmonar sunt fumători. După renunțarea la fumat, riscul dezvoltării bolii scade progresiv, transmite dr. Adriana Cotoi, medic oncolog. Într-un interviu acordat GdS, aceasta vorbește despre particularitățile cancerului bronho-pulmonar, factorii de risc și principalele semne ale instalării acestei afecțiuni.
Gds: Ce este și când apare cancerul bronho-pulmonar?
Dr. Adriana Cotoi: Cancerul bronho-pulmonar este afecțiunea malignă care se dezvoltă la nivelul plămânilor și apare atunci când celulele anormale de la nivelul acestora se divid necontrolat și dobândesc capacitatea de a se răspândi la distanță. Din punct de vedere histopatologic, cancerele pulmonare se împart în 2 tipuri: cancere bronho-pulmonare non-microcelulare și cancere bronho-pulmonare microcelulare (cu celulă mică). Cancerele pulmonare non-microcelulare sunt cele mai frecvente și se împart la rândul lor în adenocarcinoame, carcinoame scuamoase și carcinoame cu celule mari. În afara acestor tipuri histopatologice, există și alte tipuri histopatologice mai rare de cancer pulmonar non-microcelular.
Gds: Ce alți factori de risc, în afară de fumat, sunt asociați acestui tip de cancer?
Dr. Adrian Cotoi: Fumatul este principalul factor de risc incriminat în apariția cancerului pulmonar, peste 85% dintre pacienții cu cancer pulmonar fiind fumători. Expunerea la fumatul pasiv este, de asemenea, un factor de risc.
Printre factorii asociați apariției acestui tip de cancer se mai numără și expunerea la anumite substanțe chimice cu proprietăți radioactive, expunerea la azbest, arsenic, crom, nichel, poluarea aerului. Pacienții care au antecedente de radioterapie toracică sau istoric familial de cancer pulmonar au, de asemenea, risc mai înalt. Consumul de alcool, vârsta peste 65 de ani și unele afecțiuni pulmonare cronice, precum bronhopneumopatia obstructivă cronică sau fibroza pulmonară se numără și ele printre factorii de risc.
GdS: Care sunt principalele simptome care apar în cancerul bronho-pumonar?
Dr. Adriana Cotoi: În stadiile incipiente, cancerul bronho-pulmonar este asimptomatic. Acesta este și motivul pentru care, în marea majoritate a cazurilor, este diagnostic tardiv, în stadii inoperabile.
Unul dintre simptome este tusea persistentă sau – atenție – schimbarea caracterului tusei, un simptom considerat adesea normal și ignorat de către fumători.
Simptomele de alarmă: BREATHE
Simptomele de alarmă, care ar trebui să trimită pacientul la medic, au fost abreviate în „BREATHE”:
B (blood) – tuse cu sânge, R (recurrent) – infecții respiratorii recurente, E (endurring) – tuse persistentă, A (ache) – durere toracică, T (trouble breathing) – dificultate în respirație, H (hoarseness) – răgușeală și E (exhaustion) – epuizare.
GdS: Cum se ajunge la un diagnostic de cancer pulmonar?
Dr. Adriana Cotoi: Diagnosticul cancerului bronho-pulmonar se stabilește în urma coroborării datelor obținute din anamneză, examenul obiectiv, investigațiile de laborator și imagistice. Iar diagnosticul de certitudine este stabilit de rezultatul histopatologic.
În funcție de dimensiunea tumorii, statusul ganglionilor limfatici și prezența sau absența metastazelor la distanță, cancerul pulmonar prezintă 4 stadii. Stadiul 0 este cel incipient, de carcinom in situ, iar stadiul IV este cel mai avansat stadiu, cel metastatic, când tumora s-a extins la nivelul celuilalt plămân sau la nivelul altor organe situate la distanță.
GdS: Ce opțiuni există, la această oră, pentru tratamenul cancerului pulmonar?
Dr. Adriana Cotoi: Tratamentul în cancerul bronho-pulmonar este multimodal. El se stabilește atât în funcție de stadiul bolii, cât și în funcție de statusul de performanță al pacientului. Ideal ar fi ca tratamentul să fie stabilit de către o echipă multidisciplinară. Acesta poate include intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie, terapii țintite molecular, imunoterapie.
GdS: Cum putem reduce riscul de a dezvolta cancerul bronho-pulmonar?
Dr. Adriana Cotoi: Cum fumatul este principalul factor de risc incriminat în apariția cancerului bronho-pulmonar, renunțarea la acest obicei reprezintă principala metodă de prevenție a cancerului pulmonar. Riscul, în cazul fumătorilor, de a face cancer pulmonar este cumulativ. Așadar riscul de a face cancer crește cu numărul de țigări fumate zilnic și cu durata de timp. În cazul renunțării la fumat, riscul de a face cancer pulmonar scade. El devine egal cu cel al unei persoane nefumătoare la aproximativ 10-15 ani de la stoparea fumatului.
Consumul de fructe și legume crude, reducerea consumului de alcool, activitatea fizică susținută, contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de a dezvolta cancer pulmonar.
GdS: Care sunt recomandările de specialitate privind screening-ul cancerului pulmonar?
Dr. Adriana Cotoi: Conform ghidurilor internaționale de cancer, screeningul cancerului pulmonar este recomandat persoanelor peste 50 ani, care au fumat ≥20 pachete-an, prin efectuarea tomografiei computerizate de torace cu doze reduse (low-dose CT). Evaluarea cantitativă a consumului de tutun se realizează prin intermediul Pachetului-An (PA):
1 PA = nr. de pachete de ţigări fumate/zi x nr. de ani de fumat.
Citește și: Screening-ul pentru nou-născuți, aproape inexistent în România
