10.1 C
Craiova
vineri, 8 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateLupta împotriva unei statistici dure: Cum prevenim cancerul mamar

Lupta împotriva unei statistici dure: Cum prevenim cancerul mamar

Cancerul mamar este cea mai frecventă afecțiune malignă în rândul femeilor şi principalul factor de mortalitate prin cancer la sexul feminin. Statistica sună dur, însă screening-ul o poate contracara . Cancerul mamar poate fi vindecat dacă este diagnosticat în stadiu incipient.

Cu prilejul datei de 1 octombrie, care marchează Ziua internațională de luptă împotriva cancerului mamar, specialiştii în sănătate, instituţiile publice şi asociaţiile non-guvernamentale lansează anual mesaje de conştientizare, într-un efort solidar de prevenire şi vindecare a acestei boli.

Dr. Adriana Cotoi, medic specialist oncolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” Craiova, doctor în Științe Medicale, vorbeşte, în acest context, despre factorii de risc şi semnele cancerului mamar, dar şi despre cum putem înfrunta afecţiunea, care încă este diagnosticată, de multe ori, tardiv, în ciuda progreselor din lumea medicală.

Screening-ul salvează vieţi

Screening-ul cancerului de sân contribuie la depistarea precoce a formațiunilor tumorale de dimensiuni mici de la nivelul sânilor, care nu sunt accesibile palpării.

Conform ghidurilor de tratament internațional, începând cu vârsta de 20 ani se recomandă autoexaminarea sânilor lunar. Între 25 şi 40 ani, fiecare femeie ar trebui să meargă la medicul ginecolog pentru un examen clinic o dată la 1-3 ani. Peste vârsta de 40 ani se recomandă atât examen clinic, cât și mamografie anual.

„Autoexaminarea sânilor trebuie să devină rutină, fiind accesibilă, facilă și rapidă”, atrage atenția medicul specialist oncolog Cotoi Adriana. Nu orice modificare identificată la nivelul sânilor este de natură malignă, la nivelul acestora putând exista și afecțiuni benigne, însă totodată, nu trebuie neglijată și trebuie evaluată ulterior mai amănunțit la medicul specialist.

Factorii de risc pentru apariţia cancerului mamar

„În apariția cancerului mamar sunt implicați mai mulţi factori de risc, printre care predispoziția genetică, prezența unei mutații specifice – BRCA 1/2, istoricul familial de cancer de sân, afecțiunile benigne ale sânului sau vârsta înaintată”, precizează dr. Adriana Cotoi. Expunerea prelungită la estrogen sau la radiații ionizante, absența nașterilor sau prima sarcină după vârsta de 35 de ani se adaugă la lista acestor factori. La fel şi stilul de viaţă nesănătos: obezitatea, consumul de alcool sau fumatul pot creşte riscul apariţiei afecţiunii.

Semnele cancerului mamar

Cele mai frecvente simptome ale neoplasmului mamar sunt reprezentate de prezența unui nodul mamar, o durere sau disconfort persistent la nivelul sânului sau modificări ale pielii de la nivelul sânului, care poate căpăta aspectul de coajă de portocală. Mai poate apărea retracţia mamelonară (mamelonul tinde să îşi inverseze proiecţia – se orientează în interior), scurgerile mamelonare şi ganglionii la nivel axilar, transmite medicul.

Diagnosticul și stadializarea cancerului mamar

Diagnosticul cancerului mamar se stabilește în urma coroborării datelor obținute din anamneza pacientului, examenul fizic, investigațiile de laborator și imagistice (ecografie mamară, mamografie, RMN mamar – în funcție de caz, examen CT). Diagnosticul de certitudine este stabilit de rezultatul histopatologic. După confirmarea histopatologică sunt efectuate investigaţii care furnizează informații suplimentare despre tumoră.

„În funcție de dimensiunea tumorii, statusul ganglionilor limfatici și prezența sau absența metastazelor la distanță, cancerul mamar prezintă 4 stadii, dintre care stadiul 0 este cel mai incipient, de carcinom in situ, iar stadiul IV este cel mai avansat stadiu, cel metastatic”, spune oncologul.

Tratamentul este stabilit în funcţie de stadiu

„Tratamentul în cancerul mamar este multimodal și se stabilește în funcție de stadiul bolii, ideal în cadrul unei echipe multidisciplinare”, explică specialistul. Acesta poate include intervenție chirurgicală,  radioterapie, chimioterapie, terapii țintite molecular, terapii hormonale.

Citeşte şi: Celulele stem din placentă ajută inima mamei după un atac de cord

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS