Tehnologia ARN mesager (ARNm), care stă la baza vaccinurilor de la Pfizer/BioNTech și Moderna anti Covid, le-a adus în această săptămână premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe anul 2023 celor doi oameni de știință care au jucat un rol cheie în dezvoltarea acesteia.
Katalin Karikó, din Ungaria, și Drew Weissman, din Statele Unite, au primit luni Premiul Nobel pentru medicină pentru activitatea lor privind „modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri eficiente cu ARNm împotriva Covid-19″.
Aceste tipuri de vaccinuri sunt noi, dar cercetătorii lucrează de zeci de ani pentru a încerca să afle cum să folosească ARN-ul mesager (acid ribonucleic) pentru alte vaccinuri și pentru a trata mai multe boli, inclusiv SIDA sau cancer.
Cum funcționează tehnologia ARNm?
Rolul ARN-ului mesager în organism este de a ajuta la transmiterea de instrucțiuni specifice de la ADN către celule.
În cazul vaccinurilor Pfizer/BioNTech și Moderna, ARNm generat în laborator le spune celulelor umane să creeze antigeni – proteine similare celor găsite în virusul Covid-19, scrie 360medical.
Datorită acestor antigene, sistemul imunitar al unei persoane învață cum să lupte împotriva virusului și să neutralizeze virusul care provoacă Covid dacă acesta pătrunde în organism.
După ce celulele creează aceste proteine, organismul descompune instrucțiunile ARNm și scapă de ele.
O astfel de comunicare directă cu celulele este revoluționară – vaccinurile clasice urmăreau să provoace un răspuns imunitar prin injectarea unei forme neutralizate a unui virus sau a unor antigene în sistem.
Care a fost contribuţia câştigătorilor premiului Nobel
Prima mare descoperire, la sfârșitul anilor 1970, a constat în utilizarea ARNm pentru a determina celulele din eprubetele de testare să producă proteine.
Un deceniu mai târziu, oamenii de știință au reușit să obțină aceleași rezultate la șoareci, dar ARNm avea încă două dezavantaje majore ca instrument medical.
În primul rând, celulele de la animalele vii rezistau ARNm sintetic, provocând un răspuns imunitar periculos.
Pe de altă parte, moleculele de ARNm sunt fragile, ceea ce le face dificil de livrat în sistem fără a le altera.
În 2005, Karikó și Weissman de la Penn State University, cei doi cercetători care au primit luni premiul Nobel pentru medicină, ca pionieri ai tehnologiei ARN mesager, au publicat un studiu revoluționar care arată că un plic de lipide – sau molecule de grăsime – poate livra ARNm în siguranță, fără efecte negative.
Cercetarea a stârnit reacții pozitive și interes în comunitatea farmaceutică, iar start-up-uri dedicate terapiilor cu ARNm au început să apară în întreaga lume.
Ce mai poate face ARNm?
Oamenii de știință au lucrat la dezvoltarea de vaccinuri cu ARNm pentru boli precum gripa sezonieră, rabia și Zika, precum și pentru cele care au rămas până acum rezistente la vaccinuri, inclusiv malaria și SIDA.
Cercetătorii au început, de asemenea, să testeze tratamente personalizate pe pacienții cu cancer, folosind mostre de proteine din tumorile acestora pentru a crea ARNm specializat.
Acesta declanșează apoi sistemul imunitar pentru a ținti celule canceroase specifice, fiind o nouă speranţă pentru o terapie eficientă pentru pacienţii oncologici.
„Platforma ARNm este versatilă”, a declarat pentru AFP Norbert Pardi, biochimist la Universitatea din Pennsylvania. „Orice proteină poate fi codificată ca ARNm, astfel încât există multe aplicații potențiale”.
Citeşte şi: Lupta împotriva unei statistici dure: Cum prevenim cancerul mamar
