Obezitatea infantilă constituie una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI, atrage Ministerul Sănătăţii, care a demarat o campanie care promovează alimentaţia sănătoasă a copiilor.
Un copil ar trebui să mănânce zilnic 5 porţii de fructe şi legume, de mărimea pumnului său. De asemenea, în alimentaţia copilului ar trebui să fie incluse zilnic 2-3 linguri de fibre alimentare naturale, precum cereale, mazăre, linte, nuci sau năut. Consumul de sare nu ar trebui să depăşească jumătate de linguriţă pe zi, iar dulciurile ar trebui înlocuite, pe cât posibil, de fructe, miere, seminţe şi nuci. Sunt recomandările transmise de Ministerul Sănătăţii, care desfășoară pe parcursul lunii noiembrie campania „Ce, cât și cum mănâncă un copil isteţ!”, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică.
Obezitatea infantilă, una dintre cele mai grave probleme de sănătate din secolul XXI
În cadrul campaniei din această lună, Institutul Național de Sănătate Publică cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, a Inspectoratelor Școlare Județene și a școlilor urmărește identificarea comportamentelor și factorilor de risc pentru o stare de nutriție precară şi evaluarea indicelui de masă corporală în vederea stabilirii statusului lor nutrițional prin studiul „Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar (6-10 ani)” realizat în cadrul inițiativei COSI (Childhood Obesity Surveillance Initiative), după o metodologie a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
1 din 3 copii este supraponderal sau obez
Evaluarea stării de nutriţie se face după o metodologie standardizată pentru a aduce o mai bună înțelegere a progresului supraponderalității și obezității la copii la nivel naţional, precum și pentru a putea face corect comparații între țările Regiunii Europene a OMS. Conform unui raport naţional din 2020, s-a observat că supraponderalitatea în rândul copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani a fost de 17,5% la copiii din mediul urban, de 15,9% la cei din semi-urban și de 15,7% la cei din rural.
Prevalența obezității la copiii din mediul urban a fost 14,5%, din semi-urban de 14,1% și din mediul rural de 13,3%.
Ultima rundă a studiului derulată la nivel european între 2018 și 2020 a evidențiat că fiecare al treilea copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani trăiește cu supraponderalitate sau obezitate.
Supraponderalitatea și obezitatea sunt mai proeminente în rândul băieților. În ansamblu, la grupa de vârstă 7-9 ani prevalența excesului de greutate și a obezității în rândul băieților este de 31%, în timp ce la fete este de 28%. 14% dintre băieții și 10% dintre fetele din aceeași grupă de vârstă suferă de obezitate.
Ce arată cifrele în privinţa copiilor din Oltenia
La nivelul regiunii Oltenia, 46,8% din băieţii între 7 şi 9 ani din Mehedinţi sunt supraponderali şi obezi. În Gorj, procentul este 41,7, iar în Olt – 41,4. În Dolj, 35% dintre băieţi au peste numărul de kilograme recomandat la această vârstă, iar în Vâlcea – 27,9%.
În ceea ce priveşte fetele, Doljul conduce în privinţa procentelor. 35,2% dintre fetele de 7-9 ani sunt supraponderale sau obeze. Urmează Vâlcea, cu 28,8%, Olt, cu 25,5%, Gorj, cu 27,4% şi Mehedinţi, cu 26,8%.
Ce urmăreşte campania iniţiată de Minister
Campania organizată de Ministerul Sănătăţii (MS) se adresează copiilor din ciclul primar de învățământ, părinților acestora și cadrelor didactice. Proiectul are drept scop informarea și educarea copiilor, părinților și cadrelor didactice privind principiile unei alimentații sănătoase la vârsta școlară. De asemenea, campania vizează creșterea conștientizării problematicii obezității infantile și informarea părinților despre beneficiile unei alimentații sănătoase care să prevină obezitatea în rândul copiilor și complicațiile acesteia pentru viitorii adulți.
Pentru România, obezitatea este cel de al patrulea-lea factor de risc pentru anii de viață pierduți prin dizabilitate (DALY), după hipertensiunea arterială, consumul de tutun și factorii de risc alimentar (consum de sare, acizi grași, băuturi îndulcite, carne roșie și procesată), observându-se o creștere a DALY cu 139 (DALY – ani pierduți prin dizabilitate) la 100.000 de persoane între 2009 și 2019.
„Ca societate, trebuie să ne îndreptăm către soluții care să ajute oamenii și copiii să facă cele mai bune alegeri: să luăm măsuri pentru ca practicarea de activități fizice să fie la îndemână și să promovăm alimentele sănătoase, să le facem accesibile, astfel încât să punem pe masa copiilor farfurii colorate, sănătoase și bogate”, transmite MS.
Citeşte şi:
Tot ce trebuie să știi pentru un păr sănătos
Consumul de sare ar putea avea legătură cu diabetul de tip 2
