În plină explozie a cazurilor de rujeolă şi într-o perioadă a creşterii reticenţei populaţiei în privinţa vaccinării, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Craiova a organizat joi o conferinţă legată de prevenţia armonizată cu programele naționale de vaccinare și serviciile medicale și farmaceutice. La eveniment a avut o scurtă intervenţie online şi ministrul Alexandru Rafila, care a declarat că „şi-ar dori să fie contemporan cu o perioadă în care rujeola să fie eliminată” şi că este nevoie de creşterea încrederii oamenilor în profesionişti.
Sub genericul „Să prevenim regretele!”, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova și Colegiul Farmaciștilor din România – Filiala Dolj şi-au propus să contribuie la corecta informare a comunității asupra riscurilor și soluțiilor pentru protejarea stării de sănătate. În aceeaşi măsură, organizatorii şi-au propus, prin intervenţia specialiştilor, să lanseze idei pentru îmbunătățirea politicilor sociale referitoare la sănătatea populației.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a transmis online un scurt mesaj în deschiderea evenimentului.
„Ştim bine că cea mai cunoscută, eficientă, utilă acţiune de prevenţie, vaccinarea, este subiectul multor dezbateri în spaţiul public. Avem datoria, ca profesionişti, nu doar să sprijinim vaccinarea ci şi să informăm pe toată căile posibile populaţia şi cred că putem reuşi acest lucru”, a menţionat ministrul, recomandându-le participanţilor să folosească şi exemplul personal în acest sens.
Rafila speră ca vaccinurile decontate pentru HPV să schimbe statisticile negre
Rafila a adus în discuţie noile acte normative care permit decontarea mai multor vaccinuri, inclusiv pentru adulţi. Acesta a ţinut să precizeze că nutreşte speranţe ca vaccinul HPV să aducă o schimbare importantă în ceea ce priveşte cancerul de col uterin, care încă face prea multe victime în ţara noastră, aproape 2000 de femei anual. „Multe ţări deja sunt pe acest drum. Această boală poate fi prevenită”, a spus ministrul.
Acesta a adăugat că informarea corectă a populaţiei poate să ducă la schimbarea trendului care a fost înregistrat în ultimii 10-15 ani.
„Asistăm la o epidemie de rujeolă pentru că avem cohorte de copii care au fost doar parţial vaccinate şi transmiterea în comunităţi este posibilă. Mi-aş dori să fiu contemporan cu o perioadă în care rujeola să fie eliminată. Creşterea încrederii în profesionişti este o importantă componentă a politicilor publice, nu poţi face politici publice eficiente decât dacă ele beneficiază de încrederea publicului”, a mai adăugat Rafila.
Vaccinarea pe tot parcursul vieţii ca acţiune de prevenţie
Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat că la nivel mondial se pune accent în prezent pe „vaccinarea pe tot parcursul vieţii”.
„Vaccinarea nu se adresează doar copiilor, nici prevenţia, avem nevoie de prevenţie şi la adult, avem nevoie de vaccinuri care sunt destinate anumitor grupe la risc şi la adult. În acest moment schimbarea cadrului legal favorizează ca persoanele de vârstă adultă care au nevoie de un vaccin să poată să beneficieze de acele vaccinuri aflate pe lista medicamentelor compensate. Este vorba despre vaccinuri care existau deja în schema de vaccinare pentru copii, care pot fi folosite şi la adult, dar şi vaccinuri nou introduse, precum cel varicelic, pentru anumite categorii vulnerabile”.
Mereu sub semnul întrebării
Nicuşor Duţu, preşedintele Colegiului Farmaciştilor – Filiala Dolj, a adus în lumină incertitudinile de pe piaţa medicamentelor. „Gândiţi-vă cum este pentru un apropiat, în momente de cumpănă, să alerge dintr-o farmacie în alta pentru a-şi găsi tratamentul în condiţiile în care putem evita multe dintre aceste situaţii prin prevenţie. De ce vorbim continuu despre prevenţie – despre vaccinare, screening-uri? Ne dorim să putem evita regretul de a întâlni pacienţi cu patologii la care ar fi putut să nu ajungă. Achiziţiile pentru terapii sunt mai mult ca oricând în schimbări continue şi suntem mereu sub semnul întrebării. Oare putem ajuta pacientul?”, a spus acesta.
Specialiştii au vorbit despre rolul prevenţiei în politicile de sănătate
La eveniment au mai avut intervenţii asist. univ. dr. Teodor Blidaru (Hubul de Inovație în Sănătate), consilierul onorific al ministrului Sănătății Roxana Dondera, Dr. Roxana Udrescu, Maria Stoia-Vasilescu (Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România), Mihaela Ștefan (Director Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Dolj) şi Dr. Narciza Dinică (Șef Compartiment Promovarea Sănătății – DSP Dolj).
Secțiunea dedicată problemelor de management în politicile de sănătate a fost dublată de intervenția specialiștilor din domeniile considerate „extrem de afectate de carența informațională în ceea ce privește necesitatea prevenției”: oncologia, epidemiologia, obstetrica și ginecologia, pneumologia, cardiologia sau bolile metabolice. Au vorbit prof. univ. dr. Michael Schenker (Președinte Comisia de Oncologie Medicală a Ministerului Sănătății), prof. univ. dr. Sorin Dinescu (medic primar epidemiolog), prof. univ. dr. Ștefania Tudorache (medic primar ginecolog), prof. univ. dr. Costin Streba (medic primar pneumolog), prof. univ. dr. Constantin Militaru (medic primar cardiolog), conf. univ. dr. Mihaela Vladu (medic primar diabet și boli de nutriție), ș.l. dr. Radu Diaconu (medic primar pediatru).
Citeşte şi:
