Materialele plastice sunt folosite în întreaga lume, motiv pentru care poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave provocări de mediu din secolul XXI. În 2019, producția anuală globală de produse din plastic a atins 460 de milioane de tone, dintre care doar 9% sunt reciclate.
Microplasticele, bucăți de plastic cu dimensiuni sub 5mm, sunt detectate chiar și în locuri greu accesibile omului și au ajuns acolo pe calea apelor și a aerului.
Plasticul reprezintă cea mai mare parte a gunoiului marin
Se consideră că plasticul reprezintă la momentul actual cea mai mare parte a gunoiului marin. El există în prezent în toate oceanele Planetei. Mamiferele marine și speciile de păsări consumă fragmente de plastic, iar unele specii de păsări chiar hrănesc puii cu bucăți de plastic.
Materialele plastice sunt fabricate din derivați de petrol care nu sunt ușor biodegradabili. Aceasta înseamnă că, în loc să se descompună rapid, produsele din plastic aruncate se acumulează și persistă în gropile de gunoi, oceane și aer.
Microplasticul – periculos sau nu?
La momentul actual este dificil de dat un răspuns exact la această întrebare. Se cunosc puține lucruri despre impactul microplasticelor asupra sănătății umane și despre efectele toxice care pot varia în funcție de tipul, dimensiunea, forma și concentrația acestora. Materialele plastice sunt fabricate dintr-o combinație complexă de substanțe chimice, inclusiv aditivi care le conferă rezistență și flexibilitate. Atât materialele plastice, cât și aditivii chimici pot fi toxici. O analiză din 2021 a identificat peste 10.000 de substanțe chimice unice utilizate în materiale plastice, dintre care mai mult de 2.400 sunt cu potențial îngrijorător. O altă problemă este generată de faptul că multe dintre plastice nu sunt reglementate în mod adecvat în anumite țări.
Studiile pe animale au arătat că plasticul este omniprezent
Cercetarea impactului plasticului asupra sănătății a început cu studiile pe animale realizate în urmă cu aproximativ 40 de ani, când biologii marini care studiau dieta păsărilor marine au început să găsească plastic în stomacul lor. Pe măsură ce mai multe animale sălbatice marine au început să fie afectate de plastic, studiile s-au extins dincolo de păsări la alte specii marine, precum și la șobolani și șoareci.
Studiile pe animale au arătat omniprezența deșeurilor de plastic și au creat premisele cercetării asupra impactului microplasticului pentru oameni.
Omul și plasticul
Măsurarea posibilelor efecte adverse ale materialelor plastice asupra oamenilor este mult mai dificilă decât asupra animalelor. Spre deosebire de prepelițe și pești, subiecții umani nu pot fi hrăniți în mod intenționat cu plastic. În testele de laborator, s-a demonstrat că microplasticele provoacă leziuni celulelor umane, inclusiv atât reacții alergice, cât și moartea celulelor. Totuși, până la momentul actual nu există studii realizate pe grupuri extinse de oameni care să verifice legătura între expunerea la microplastice și impactul asupra sănătății.
În schimb, cercetările au implicat grupuri mici de oameni, un factor care limitează concluziile care pot fi trase dincolo de identificarea prezenței microplasticelor în diferite părți ale corpului. Un studiu din 2018 a descoperit microplastice în fecalele a opt persoane. Un alt studiu a documentat prezența microplasticelor în placentele bebelușilor nenăscuți.
Un studiu a descoperit materiale plastice în sângele a 17 din 22 de donatori de sânge sănătoși, iar un alt studiul a găsit microplastice în 11 din 13 probe de plămâni prelevate de la 11 pacienți.
În concluzie, așa cum de-a lungul timpului despre mai multe substanțe nu s-au cunoscut încă de la început toate implicațiile acestora, poate este timpul să fim prevăzători și să reducem la minim utilizarea plasticului.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist primar,
Vă mulțumesc că m-ați citit iar!
Citeşte şi: Care au fost cele mai “profitabile” clinici de la SCJU Craiova în 2023
