Se pare că există un apetit public nesățios pentru informații despre diferențele de sex în creierul uman, valorificat cu nerăbdare de mass-media în multe forme. O lucrare publicată săptămâna aceasta de la un grup de cercetare de la Universitatea Stanford a făcut titluri pentru contribuția sa inovatoare la această formă: utilizarea unui model de rețea neuronală AI pentru a analiza scanările creierului pentru a vedea dacă ar putea „în mod fiabil” și „robust” să spună creierul feminin și masculin.
Cu alte cuvinte, ar putea algoritmul să spună dacă modelele creierului analizate provin de la femei sau bărbați? Răspunsul a fost „da”, deși mai păzit în ziarul în sine decât în rapoartele despre acesta. Ceea ce a fost interesant la studiu a fost că părea să fi depășit agenda stereotipă „dimensiunea contează” – întrebându-se dacă creierul masculin sau feminin este mai mare sau mai mic în diferite zone – în loc să măsoare diferențele în creierul care lucrează folosind o metodă care a analizat diferențele, în fluxul sanguin în diferite regiuni ale creierului, potrivit The Guardian.
Argumentele despre diferențele de sex în creier
În mod frustrant, totuși, când au găsit diferențe, explicațiile au fost doar în termeni de sex (în sensul binar tradițional, biologic al cuvântului). Ar trebui să încetăm să mai vorbim despre creierul „masculin” și „feminin” – și să folosim rigid acel obiectiv pentru a evalua și raporta date care sunt interesante în atâtea alte moduri. Argumentele despre diferențele de sex în creier au făcut furori de secole. Primii combatanți au fost destul de sinceri cu privire la ceea ce încercau să demonstreze, în special inferioritatea creierului feminin.
În mod evident, această lucrare nu dorește să tragă nicio inferență cu privire la valoarea sau chiar sensul diferențelor pe care le-au găsit, dar impresia cu care ne-a rămas – amplificată de interesul mediatic pe care l-a stârnit – reflectă în mod clar o „vânătoare de sex” în curs de desfășurare. Se pare că există o nevoie implacabilă, chiar și în lumea de azi, de a găsi un set frumos de diferențe programate biologic, specifice sexului în creier și de a fi de acord că acestea trebuie să fie baza oricăror diferențe de comportament, sau de temperament, dintre femei și bărbați, sau abilitate și realizare.
Diferența dintre sex și gen
În ceea ce privește știința în sine, au fost două adevăruri cheie pe care această lucrare și acoperirea sa le-au trecut cu vederea.
Primul se referă la diferența dintre sex și gen – ceea ce, pe vremuri, ar fi putut fi prezentat drept argumentul natură vs hrănire. Acum știm că creierul nostru este maleabil și schimbător de-a lungul vieții noastre. Când vă puteți da seama, uitându-vă la scanarea unui muzician expert, dacă aceștia sunt claviaturi (observați reprezentarea simetrică a centrelor de control ale degetelor din creier) sau dacă cântă la un instrument cu coarde (centre de control asimetrice ale tacului), acest lucru dă o imagine frumoasă. un bun indiciu că creierul nostru reflectă viețile pe care le-au trăit sau abilitățile pe care le-au dobândit.
Aceasta înseamnă că, atunci când majoritatea studiilor analizează scanările adulților, ei văd un creier care a fost modelat de experiențe de-a lungul vieții, nu doar de orice potențiale diferențe „codificate greu”.
Creierul ne face ființe sociale
Al doilea lucru de remarcat despre creier este că a evoluat pentru a ne face ființe sociale. Ceea ce nimeni, inclusiv autorii lucrării, nu pare să fi înțeles este că zonele creierului care s-au dovedit a distinge cel mai fiabil femeile și bărbații sunt părți cheie ale rețelei sociale a creierului, care a evoluat pentru a fi adaptate în mod unic la interacțiunile sociale și să acorde atenție lumii exterioare și altor persoane. Rețeaua de mod implicit este partea a creierului în care stocăm elemente cheie ale cunoștințelor sociale dobândite prin interacțiune, din momentul nașterii (dacă nu înainte) cu lumea exterioară – despre tine și despre ceilalți oameni, despre regulile sociale și sociale. norme și chiar stereotipuri sociale.
Cei 1.500 de tineri adulți din acest studiu aveau vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. Doar imaginați-vă ce comoară de experiențe se va reflecta în creierul lor. Acest lucru nu înseamnă că ceea ce determină modul în care funcționează creierul nostru este „toată cultură și nicio biologie”. Este perfect plauzibil că pot exista diferențe legate de sex în modul în care creierul este modelat de experiențele sociale. Dar înseamnă că, atunci când studiem diverse grupuri de ființe umane, doar știind că creierul provine de la adulți tineri de sex feminin, spre deosebire de adulți tineri de sex masculin, nu ne va oferi niciodată o imagine completă a de unde au venit diferențele.
Nu există dovezi concludente
Cercetătorii ar trebui să recunoască faptul că, în ciuda miilor de lucrări cu termenul „diferențe de sex” în titlu, există puține sau deloc dovezi consistente și concludente că orice diferențe ale creierului găsite pot fi atribuite exclusiv sexului biologic. Ipotezele esențialiste ca acestea au consecințe negative. Abia luna trecută, David C Geary, un cunoscut psiholog evoluționist, a spus că ar trebui să punem la îndoială înțelepciunea intervențiilor politice pentru a reduce decalajele de gen dacă există dovezi că acestea au apărut din „contribuții biologice substanțiale”.
Comentariile despre așa-numitul paradox al egalității de gen citează „factori endogeni” nespecificați ca o explicație pentru faptul că țările cu cea mai mare egalitate de gen au cea mai mare subreprezentare a femeilor în știință, nereținând că tocmai aceste țări au și cele mai înrădăcinate stereotipuri de gen despre abilitățile științifice ale femeilor. Dacă continuăm să acceptăm argumentul că diferențele dintre bărbați și femei sunt fixate, permanente și insolubile, atunci orice încercare de a aborda inegalitățile va fi prea ușor respinsă, „ceea ce spune știința” asumându-și vina.
Studiul a fost publicat de profesorul Gina Rippon. Este profesor emerit de neuroimagini cognitive la Aston Brain Center, Universitatea Aston și autoarea cărții The Gendered Brain.
Citește și: Plan de analiză geologică și geofizică pentru identificarea potențialului de gaze în zona Calopăr
.
