În ultimii ani, prevalența autismului a crescut, conform statisticilor realizate la nivel mondial. Însă unii specialiști că incidența mai mare este asociată, mai degrabă, depistării mai multor cazuri decât factorilor declanșatori. Poate că vorbim de cazuri care erau acolo și înainte, dar pe care nu le descopeream, spun aceștia.
Deși tendința de creștere a cazurilor poate fi îngrijorătoare, există totuși o latură pozitivă în acest tablou al cifrelor cenușii.
Pe 2 aprilie se poartă albastru
Creșterea gradului de conștientizare a autismului înseamnă detectarea mai multor cazuri și intervenție timpurie. Adică șanse mai mari de integrare pentru cei afectați de această tulburare.
2 aprilie este Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, marcată la nivel global în fiecare an. Oamenii sunt încurajați să poarte haine albastre la această dată, iar multe clădiri sunt, de asemenea, iluminate simbolic în albastru cu acest prilej.
România nu are date clare privind incidența cazurilor de autism
La nivel mondial, 1 din 100 de copii era diagnosticat cu autism în anul 2020, conform Organizației Mondiale a Sănătații. În România, prevalența tulburărilor din spectul autist în rândul copiilor de școală primară ajunge la până la 14,3%, potrivit datelor publicate în 2023 de către Institutul Național de Sănătate Publică. Cu toate acestea, România nu are o statistică oficială a persoanelor cu autism, iar tulburările din spectrul autist continuă să fie subdiagnosticate.
Un studiu derulat de asociația Help Autism în rândul copiilor de vârstă preșcolară din București releva că din 613 copii incluși în proiect 12 au fost diagnosticați cu Tulburare de Spectru Autist, ceea ce reprezintă o incidență alarmantă de 1 din 51 de copii. Diagnosticul a apărut mai frecvent în rândul băieților, 1 din 40, decât în rândul fetelor, 1 din 84,
Cum arată lumea albastră a autismului?
Tulburările din spectru autist sunt tulburări de dezvoltare care, în general, pot fi diagnosticate în primii doi ani de viață ai copilului, dar în funcție de severitatea simptomelor, diagnosticul poate fi întârziat până la vârsta școlară.
Copiii cu autism au dificultăți în comunicarea și relaționarea cu ceilalți, putând avea comportamente neobișnuite, repetitive, care urmează anumite rutine.
Unele dintre simptomele pe care le pot remarca părinții sunt, conform INSP, următoarele:
– copilul evită sau are dificultăți în menținerea contactului vizual cu ceilalți;
– copilul nu răspunde la nume până la vârsta de 9 luni;
– lipsa exprimării non-verbale a stărilor emoționale precum fericire, tristețe, surprindere etc;
– copilul nu reacționează la jocurile simple interactive, până la vârsta de 12 luni;
– lipsa abilităților lingvistice;
– preferință pentru izolare, copilul alege să se joace singur, nefiind interesat să se joace cu ceilalți copii.
Depistarea mai multor cazuri înseamnă șanse mai bune pentru mai mulți copii
Este important ca părinții să apeleze la opinia unui specialist atunci când remarcă anumite semne care indică anumite tulburări de comportament ale copiilor. Cu cât terapia începe mai devreme, cu atât șansele de integrare ale copiilor cu tulburări de spectru autist sunt mai mari.
„Diagnosticul și inițierea timpurie a terapiei sunt importante pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Neexistând modalități de prevenire, urmărirea comportamentului copilului și adresarea către medicul specialist în situația în care considerați că bebelușul nu se dezvoltă normal, sunt foarte importante”, transmit reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică.
Abilitățile și nevoile persoanelor cu autism variază și pot evolua în timp. Chiar dacă unele persoane cu autism pot trăi independent, altele au dizabilități severe și necesită îngrijire și sprijin pe tot parcursul vieții, mai precizează specialiștii.
CITEȘTE ȘI: Psih. Cătălina Anastasescu: Copilul cu autism trebuie integrat social, nu exclus
