La data de 8 mai se marchează anual Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian. În acest context,dr. Daniela Zob, director medical la Institutul Oncologic București, a explicat ce înseamnă diagnosticarea precoce a cancerului ovarian, care sunt analizele care trebuie realizate și ce opțiuni de tratament există pentru pacientele din România.
Previziunile pentru 2035 estimează o creștere cu 55% a numărului de cazuri noi de cancer ovarian
Malignitatea ovariană reprezintă încă, în pofida descoperirilor din domeniu, o problemă reală de sănătate publică, cu 324.000 femei diagnosticate anual cu cancer ovarian și 207.000 de decese anual prin acest tip de cancer.
La nivel global, în momentul de față sunt 760.000 femei aflate în primii 5 ani de la diagnosticul de cancer ovarian.
Previziunile pentru 2035 estimează o creștere cu 55% a numărului de cazuri noi de cancer ovarian diagnosticate anual și o creștere cu 70% a numărului de decese prin cancer ovarian (World Ovarian Cancer Coalition and Globocan 2022).
Cancerul ovarian este unul dintre cele mai mortale cancere la sexul feminin, clasându-se în primele 5 cauze de mortalitate prin cancer la femei.
Rata ridicată a mortalității este explicată în mare măsură de faptul că peste 70% din cazuri sunt depistate în stadii avansate (III-IV), în care rata de supraviețuire la 5 ani nu depășește 30%.
Rata de supraviețuire a femeilor diagnosticate în stadii incipiente (I-II), pentru aceeași perioadă de timp, este de aproximativ 90%.
Cum putem reduce numărul din ce în ce mai mare de cazuri
Depistarea precoce a cazurilor de cancer ovarian și identificarea femeilor care prezintă un risc înalt de a dezvolta această maladie devine absolut necesară pentru a reduce numărul de decese cauzate de această patologie.
Depistarea se poate realiza cu ajutorul unei conștientizări asupra bolii, a opțiunilor de diagnostic și tratament.
Un prim pas este cunoașterea și recunoașterea factorilor de risc. Printre aceștia se află vârsta, istoricul familial și prezența mutațiilor genetice.
În ceea ce privește istoricul familial, de exemplu, dacă o rudă apropiată a avut cancer ovarian, cancer mamar sau cancer colorectal crește riscul de cancer ovarian, acesta fiind mai mare dacă este o rudă de gradul I: mama, sora, fiica diagnosticată cu cancer ovarian. Faptul că până la 25% dintre cancerele ovariene sunt parte a unui sindrom familial de cancer este dovada implicării mutațiilor genetice.
Jumătate din cancerele ovariene apar după 60 de ani
Mutațiile la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2 sunt asociate cu un risc de până la 70% mai mare de a dezvolta cancer ovarian (risc între 35-70% pentru BRCA 1 și 10-30% pentru BRCA 2). De asemenea, riscul de apariție a cancerului ovarian crește odată cu înaintarea în vârstă. Boala apare mai rar la vârste sub 40 ani. Jumătate dintre cancerele ovariene apar la vârste de peste 63 ani.
Obezitatea a fost, de exemplu, legată de diverse cancere și, implicit, și de cancerul ovarian. Deși datele actuale nu asociază obezitatea nici cu creșterea incidenței cancerului ovarian, nici cu apariția unui tip mai agresiv de cancer ovarian, totuși pare să influențeze supraviețuirea.
Care sunt investigațiile pe care le pot face pacientele
Diagnosticul, conform Ordinului Ministrului Sănătății 4049/2023 (din 05.12.2023) prevede ca investigații obligatorii consultul ginecologic și examenul anatomopatologic, cu investigații în completarea diagnosticului histologic: imunohistochimia, testele genetice (moleculare) și, din punct de vedere al evaluării extensiei reale a afecțiunii, CT torace, abdomen și pelvis cu substanță de contrast sau RMN pelvis (obligatoriu) și PET-CT (opțional), markerii tumorali serici având nivel de recomandare.
Ecografia abdomino- pelvină poate fi baza suspiciunii diagnosticului de malignitate ovariană, precizează specialistul.
Accesul la tratament în România
În ciuda celui mai sumbru prognostic, noi modalități de tratament sunt dezvoltate în fiecare an, iar statisticile din ultimii 30 de ani arată o îmbunătățire a stării de sănătate a pacientelor și o creștere a ratei de supraviețuire.
În România sunt rambursate terapiile recomandate de ghidurile internaționale, astfel încât accesul la tratament este facil.
Terapiile țintite au un rol important în schemele de tratament pentru cancerul ovarian și se pot iniția în urma testărilor moleculare decontate de programele naționale. Pot fi administrate și terapii antiangiogenice decontate prin Programul Național de Cancer.
CITEŞTE ŞI: 22.000 de copii și adolescenți români suferă de afecțiuni psihice. Infrastructura pentru ei este depășită
