Schimbările climatice contribuie direct la situațiile de urgență umanitare din cauza valurilor de caniculă, incendiilor, inundațiilor, furtunilor severe, toate aceste fenomene extreme fiind pe un trend ascendent ca amploare, frecvență și intensitate.
Costurile daunelor directe aduse sănătății sunt estimate a fi între 2-4 miliarde $ până în 2030. Inevitabil, zonele cu infrastructură sanitară slabă, țările subdezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare vor fi cel mai puțin capabile să facă față fără asistență externă pentru pregătire și răspuns.
Pericolele meteorologice cauzate de schimbările climatice sunt la o intensitate extrem de ridicată și pot afecta sănătatea atât direct, cât și indirect, crescând riscul de decese, boli netransmisibile, apariția și răspândirea bolilor infecțioase și, implicit, a urgențelor de sănătate. Schimbările de temperatură și precipitații sporesc răspândirea bolilor transmise de vectori.
Sănătatea, în pericol
Fără acțiuni preventive, decesele cauzate de astfel de boli, în prezent peste 700000 anual, ar putea crește. Cercetări recente atribuie 37% din decesele cauzate de căldură schimbărilor climatice induse de om. Decesele cauzate de căldură în rândul populației peste 65 de ani au crescut cu 70% în două decenii.
În plus, șocurile climatice și schimbarea tiparelor de temperatură și precipitații, seceta, inundațiile și creșterea nivelului mării conduc la degradarea sănătății fizice și mentale. Toate aspectele sănătății sunt afectate de schimbările climatice, de la aer curat, apă și sol până la sistemele alimentare și mijloacele de trai.
Există rapoarte care au concluzionat că riscurile climatice apar mai repede și vor deveni mai severe mai devreme decât se preconizase anterior și că oamenilor le va fi mai greu să se adapteze în condiții de creștere a încălzirii globale. Deși schimbările climatice afectează cu siguranță sănătatea umană, rămâne o provocare să se estimeze cu exactitate amploarea și impactul multor riscuri de sănătate corelate cu schimbările climatice.
Cine este mai afectat?
Pe termen scurt și mediu, impactul schimbărilor climatice asupra sănătății va fi determinat în principal de cât de vulnerabile sunt populațiile și de rezistența acestora la ritmul actual al schimbărilor climatice și amploarea și ritmul adaptării.
Deși nimeni nu este ferit de aceste riscuri, oamenii a căror sănătate este afectată mai întâi și cel mai grav de criza climatică sunt persoanele care contribuie cel mai puțin la cauzele acesteia: oamenii din țările și comunitățile cu venituri mici și dezavantajate.
O abordare din ce în ce mai susținută în ultimii ani a fost aceea a asumării răspunderii de cei responsabili pentru emisii și suportării de către aceștia a celor mai mari costuri de atenuare și adaptare.
CITEŞTE ŞI: Leacuri la îndemână pentru arsuri solare
O urgență globală
Pentru a preveni efectele catastrofale asupra sănătății și pentru a preveni milioane de decese legate de schimbările climatice, trebuie să se limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Totuși, nici această temperatură nu este considerată a fi complet sigură, iar emisiile din trecut au făcut deja inevitabil un anumit nivel de creștere a temperaturii globale și alte schimbări ale climei.
O întârziere suplimentară în abordarea schimbărilor climatice va crește riscurile pentru sănătate, va submina ultimii 50 de ani de îmbunătățiri ale sănătății globale și va duce la imposibilitatea asigurării dreptului omului la sănătate.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Dr. Farm. primar,
Vă mulțumesc că m-ați citit iar!
