Capacitatea de efort a unei persoane poate oferi indicii preţioase despre starea sa de sănătate.
Felul în care organismul nostru răspunde la efortul fizic poate releva anumite disfuncţionalităţi cardiovasculare, respiratorii sau metabolice, iar medicina prezentului oferă posibilitatea testării pacienţilor printr-o investigaţie avansată, care poate oferi informaţii foarte complexe, denumită testarea de efort cardiopulmonar (CPET). Aceasta furnizează informaţii despre capacitatea de efort a persoanei supuse testării, oferind o analiză comună, paralelă a datelor care permit evaluarea completă a sistemelor cardiovascular, respirator, muscular și metabolic în timpul efortului, informează medicul cardiolog Laura Bogdan, de la Cardio Help Craiova.
Ce presupune testarea de efort cardiopulmonar
CPET se realizează folosind o mască de faţă, aerul respirat fiind ghidat printr-un senzor de volum care permite analizarea nivelurilor de oxigen și dioxid de carbon respirație cu respirație, în același timp cu monitorizarea EKG a pacientului și a tensiunii arteriale.
Când se recomandă testarea de efort cardiopulmonar
Testarea de efort cardiopulmonar este o investigaţie care oferă informaţii valoroase pentru stabilirea etiologiei cardiovasculare, pulmonare sau musculare a limitării efortului. Se recomandă la detectarea ischemiei miocardice, dar şi la evaluarea capacității de efort și prescrierea antrenamentelor pentru creșterea performanţei la sportivi, precizează medicul cardiolog.
Un alt caz în care poate fi utilă este în evaluarea severităţii și în prognosticul insuficienţei cardiace sau pentru prescrierea antrenamentului fizic și nivelului de exercițiu pe care pacientul cu patologie cardiovasculară îl poate efectua în condiții de siguranță. Totodată, CPET ajută în evaluarea pacienților cu afecțiuni respiratorii.
Ce date relevă testarea de efort cardiopulmonar
CPET determină capacitatea de efort (VO2) – pragul anaerob (VT1) şi pragul de compensare respiratorie(VT2), ambele importante în stabilirea intensității efortului și trecerea din efort aerob în efort anaerob.
De asemenea, prin acest test se obţine proporția de metabolizare a a grăsimii la carbohidrați prin calorimetria indirectă, menţionează dr. Laura Bogdan, de la Cardio Help Craiova.
Rolul exerciţiilor aerobe şi anaerobe pentru o viaţă sănătoasă
Exerciţiile aerobe şi anaerobe au un rol important în susţinerea unui mod de viaţă sănătos.
“Exerciţiile aerobe se recomandă a se efectua timp de 30 de minute, timp de 5 zile pe săptămână, beneficiile lor fiind evidenţiate în numeroase studii. Exerciţiile cardio, alergatul uşor, mersul rapid, înotul, ciclismul sau dansul sunt exemple de exerciţii aerobe care pot fi efectuate de orice persoană care îşi doreşte să adopte un stil de viaţă sănătos. Acestea reduc riscul de infarct, de AVC, de diabet zaharat de tip 2, contribuie la scăderea tensiunii arteriale, la pierderea în greutate, la funcționarea normală a sistemului imunitar şi întăresc mușchii implicaţi în respirație”, precizează dr. Laura Bogdan.
Exerciţiile anaerobe sunt exerciţii care implică un efort fizic mai intens, precum sprintul, ridicarea de greutăți, săriturile. Specialiştii recomandă ca acestea să fie efectuate în reprize de cel puţin 25 de minute, 2-3 zile pe săptpmână, pentru menținerea sănătăţii sistemului osos, arderea grăsimilor, definirea musculaturii şi îmbunătățirea rezistenţei.
Puteţi programa o testare de efort cardiopulmonar pentru evaluarea stării de sănătate a inimii și plămânilor la Cardio Help, la numărul de telefon 0251 708 626.
Citește și: România a dat peste 50% din decesele din UE la copiii sub un an, din cauze respiratorii
