Copiii cu probleme de greutate, dar nu numai, au obiceiuri alimentare nesănătoase, potrivit unei analize interne cu privire la stilul lor de viață realizată de Smart Nutrition, o clinică din România care oferă programe de nutriție speciale pentru copii și (pre)adolescenți. Riscurile pentru sănătate asociate obezităţii, în special de la vârste mici, sunt importante şi numeroase, atrag atenţia specialiştii.
Un copil cu obezitate la vârstă mică ar putea avea o speranţă de viaţă redusă drastic
Surplusul de kilograme la o vârstă fragedă are un impact major asupra dezvoltării copilului și asupra speranței de viață. Un studiu recent prezentat la Congresul European de Obezitate a arătat că un copil diagnosticat cu obezitate la vârsta de 4 ani ar putea avea o speranță de viață redusă la doar 39 de ani. Mai mult, 60% dintre copiii supraponderali înainte de pubertate vor continua să se confrunte cu această problemă și la vârsta adultă, ceea ce subliniază importanța intervenției timpurii și a educației în privința unei alimentații sănătoase.
Foarte mulţi copii au obiceiuri alimentare nesănătoase
Analiza a fost realizată în perioada ianuarie – septembrie, pe un eșantion de 98 de pacienți cu vârste între 3 și 18 ani, dintre care 58% supraponderali sau obezi, 37% normoponderali, iar 5% subponderali.
Preparatele preferate de copii sunt cele bogate în calorii, precum pastele cu sos alb, brânzeturile, pizza sau hamburgerii.
Legumele sunt consumate de obicei în supe, ciorbe sau ghiveciuri. Pentru hidratare, majoritatea preferă sucurile îndulcite în locul apei.
Majoritatea copiilor monitorizaţi fac mișcare doar de 1-2 ori pe săptămână, iar efortul depus la antrenamente este adesea anulat de recompense alimentare care depășesc energia consumată.
Copiii nu îşi ating necesarul zilnic de fibre, vitamine şi minerale
Concluziile au reieșit în urma analizei jurnalelor alimentare ale copiilor cu ajutorul unui soft care conține date amănunțite despre alimente. Conform acestora și declarațiilor părinților, doar 10% dintre copii consumă legume la fiecare masă, 30% la o masă din două, 40% doar ocazional, iar 20% le evită complet. În consecință, niciun copil nu își atinge necesarul zilnic de fibre, vitamine și minerale esențiale creșterii și dezvoltării optime.
Preparatele preferate sunt în special cele bogate în calorii, precum paste cu sos alb, brânzeturi, pizza, hamburgeri sau supe de pui cu tăiței. Chiar și atunci când includ legume în alimentație, majoritatea copiilor le preferă gătite sub formă de supe, ciorbe sau ghiveciuri, dar deseori acestea rămân în farfurie. Dacă ar alege totuși o legumă, ar opta pentru cartof, care oferă însă mai mult carbohidrați și mai puțin vitamine. Pentru hidratare, mulți copii aleg băuturile cu zahăr în loc de apă, adăugând astfel un surplus considerabil de zahăr în dieta lor zilnică. O mare parte dintre copii își iau masa în fața ecranelor – fie televizor, tabletă sau telefon, obicei care poate influența atenția la mâncare, ducând uneori la consum excesiv.
Riscurile obezităţii
„Obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, ci o boală cronică, cu care copilul, și mai târziu adultul, ar putea lupta toată viața. Aceasta se asociază cu peste 200 de afecțiuni, printre care diabetul zaharat, prediabetul, colesterolul crescut, ficatul gras metabolic, problemele respiratorii și deficitul de vitamina D. Sfatul meu pentru părinții care au un copil ‘plinuț’ este să nu aștepte ca acesta să slăbească pe măsură ce crește. Părintele se poate adresa fie medicului de familie, pediatrului, endocrinologului, fie medicului specialist în nutriție și diabet pentru o consultație”, afirmă dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la clinica Smart Nutrition, doctor în medicină, certificată SCOPE.
Copiii supraponderali riscă şi alterarea stării psihice
Pe lângă complicațiile asupra sănătății, supraponderalitatea are și un impact major asupra stării psihice. „Copiii supraponderali se confruntă cu multiple dificultăți care le pot afecta formarea identității, încrederea în sine și relațiile sociale. Aceștia pot dezvolta probleme de comportament, precum impulsivitate, agresivitate, sau adicții ca reacție la stresul emoțional și presiunea socială. De asemenea, stigmatizarea asociată cu greutatea crește riscul de anxietate și depresie, care pot evolua în frică de a participa la activități sociale sau școlare de teama criticilor sau a ridiculizării”, afirmă Anca Nicoiu-Șuteu, psihoterapeut.
CITEŞTE ŞI: A fost finalizată lista cu substanțe pe care să nu le consumi înainte să te urci la volan
