În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată înregistrate în anul 2020 la copii 0‐19 ani, este de 6731 cu rata incidenţei de 165,4%000 locuitori, ceea ce reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe ţară.
Alimentaţia nesănătoasă şi lipsa activităţii fizice sunt factori de risc importanţi pentru apariţia hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezităţii, care sunt, la rândul lor, factori de risc pentru apariţia principalelor boli netransmisibile precum: bolile cardiovasculare (de ex. infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral), cancerele şi diabetul zaharat.
De aceea, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”, Institutul Naţional de Sănătate Publică dedică luna noiembrie campaniei naţionale privind promovarea obiceiurilor alimentare şi a principiilor unei alimentaţii sănătoase.
Scopul campaniei îl reprezintă informarea şcolarilor şi a părinţilor acestora despre beneficiile unui stil de viaţă sănătos care să prevină apariţia obezităţii în rândul copiilor şi ulterior, al adulţilor.
Cum arată o farfurie sănătoasă
Adolescenţii au nevoie de toţi nutrienţii pentru o creştere şi dezvoltare normală, cât şi pentru desfăşurarea activităţilor zilnice: învăţat, activitate fizică, joacă.
„Farfuria sănătoasă” trebuie să conţină: jumătate de farfurie: fructe şi legume, un sfert de farfurie: carne, peşte, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte etc.), un sfert de farfurie cereale şi paste integrale, cartofi. Consumul alimentelor sărate, grase şi zaharoase, al alimentelor cu conţinut scăzut de fibre sau conţinut ridicat de zahăr ar trebui limitat.
Recomandări pentru menţinerea unei alimentaţii echilibrate
Grăsimile saturate ar trebui să aducă sub 10% din aportul energetic, restul grăsimilor ar trebui să fie înlocuite de cele polinesaturate. Grăsimile trans ar trebui reduse la minim, preferabil deloc din alimentele procesate şi mai puţin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale.
Cantitatea de sare nu ar trebui să depăşească 5 grame zilnic.
În schimb, ar trebui să consumăm 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe şi legume, 200 g fructe/zi (2 – 3 porţii-standard), 200 g legume/zi (2 – 3 porţii-standard), peşte cel puţin de 2 ori/săptămână, din care o dată peşte gras;
Părinţii au un rol crucial în stabilirea obiceiurilor alimentare
Părinţii au un rol important în stabilirea, menţinerea şi încurajarea unor obiceiuri alimentare ale copiilor, care să prevină apariţia unor boli cronice mai târziu, la vârsta adultă, precum: adoptarea unui program regulat al meselor, controlul conştient al porţiilor alimentare consumate, reducerea consumului de alimente procesate, concentrarea pe alimentele consumate şi luarea mesei în familie, prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase precum şi încurajarea practicării de activităţi fizice împreună.
Promovarea produselor nesănătoase ar trebui limitată
Pentru menţinerea unei nutriţii corespunzătoare a copiilor, comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce priveşte creşterea accesului la alimente sănătoase. În mod ideal, ar trebui să se asigure puncte de vânzare legume şi fructe proaspete ale producătorilor locali, sprijinirea producătorilor locali să îşi vândă produsele în comunitate, iniţiative de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiaşe. Implicarea tinerilor în organizarea de activităţi care încurajează alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică şi limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor are de asemenea impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale acestora.
Ghidul INSP privind alimentaţia poate fi consultat aici: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ghidul-Alimentatia-Activitatea-fizica.pdf.
