Antibioticele, piatra de temelie a medicinii moderne, pot vindeca bolnavi şi pot salva vieţi. Însă când sunt utilizate incorect, antibioticele devin mai puţin eficiente, iar infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe sau deces. Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a antimicrobienelor este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (AMR) şi poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor.
Rezistenţa la antimicrobiene provoacă milioane de decese
Antimicrobienele – inclusiv antibiotice, antivirale, antifungice şi antiparazitare – sunt medicamente utilizate pentru prevenirea şi tratarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.
Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) este o ameninţare critică pentru sănătatea globală, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese. Se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.
Săptămâna Mondială de Conştientizare a Rezistenţel Antimicrobiene
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD) este o iniţiativă europeană anuală în domeniul sănătăţii publice care are ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa utilizării prudente a antibioticelor şi la ameninţarea tot mai mare pentru sănătatea umană reprezentată de rezistenţa la antimicrobiene (Antimicrobial resistance – AMR), inclusiv antibiotice.
Cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice din 18 noiembrie şi a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene din 18-24 Noiembrie, profesioniştii din sectorul sănătăţii doresc să atragă atenţia asupra necesităţii de a adopta cele mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.
La ce riscuri ne expunem
Fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe grave sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei, cum ar fi:
· infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces;
· procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile;
· spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată;
· creşterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală şi scăderea productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual decesul prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii.
România vrea să scadă consumul de antibiotice cu 27%
În acest context, rezistenţa la antimicrobiene (AMR) a fost identificată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre, drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune o abordare integrată a acestei probleme de sănătate publică şi a emis o strategie globală de combatere a AMR.
În strânsă legătură cu aceste tendinţe şi documentele strategice de la nivel internaţional şi din Uniunea Europeană, România a conturat un cadru de acţiunepentru controlul AMR, a elaborat Strategia Naţională pentru perioada 2023-2030 pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene, conform HG nr. 1005/2023. Obiectivul asumat de ţara noastră pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27% .
Ministerul Sănătăţii a schimbat politica de eliberare a antibioticelor
Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare al produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale.
CITEŞTE ŞI:
OMS: Cazurile de rujeolă au crescut cu peste 200% în UE, cu România în top
Nemonitorizat, diabetul dobândit pe sarcină vine cu riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru copil
România: 1 din 5 persoane obeze are până în 19 ani. Cum ar trebui să arate o farfurie sănătoasă
