Noi cercetări arată că inima are un mini-creier – propriul său sistem nervos care controlează bătăile inimii. O mai bună înțelegere a acestui sistem, care este mult mai divers și mai complex decât se credea anterior, ar putea conduce la noi tratamente pentru bolile cardiace, scrie 360medical.ro.
Mult timp s-a crezut că inima este controlată exclusiv de sistemul nervos autonom, care transmite semnale de la creier. Rețeaua neuronală a inimii, care este încorporată în straturile superficiale ale peretelui inimii, a fost considerată o structură simplă care retransmite semnalele de la creier. Cu toate acestea, cercetări recente sugerează că are o funcție mai avansată decât atât.
Controlul bătăilor inimii
Oamenii de știință de la Institutul suedez Karolinska și Universitatea americană Columbia au descoperit acum că inima are propriul său sistem nervos complex care este esențial pentru controlul ritmului cardiac.
„Acest ‘mic creier’ are un rol-cheie în menținerea și controlul bătăilor inimii, similar cu modul în care creierul reglează funcții ritmice precum locomoția și respirația”, explică într-un comunicat Konstantinos Ampatzis, care a condus studiul, cercetător principal și profesor la departamentul de neuroștiințe de la Karolinska.
Cercetătorii au identificat mai multe tipuri de neuroni în inimă care au funcții diferite, inclusiv un grup mic de neuroni cu proprietăți de stimulator cardiac. Descoperirea sfidează viziunea actuală asupra modului în care este controlată bătaia inimii, ceea ce poate avea implicații clinice.
Similar cu inima umană
„Am fost surprinși să vedem cât de complex este sistemul nervos din interiorul inimii”, spune Ampatzis. „O mai bună înțelegere a acestui sistem ar putea duce la noi perspective asupra bolilor de inimă și ar putea ajuta la dezvoltarea de noi tratamente pentru boli precum aritmiile”.
Studiul a fost efectuat pe pești zebră, un model animal care prezintă asemănări puternice cu ritmul cardiac uman și cu funcția cardiacă generală. Cercetătorii au reușit să cartografieze compoziția, organizarea și funcția neuronilor din inimă folosind o combinație de metode, cum ar fi secvențierea ARN unicelulară, studii anatomice și tehnici electrofiziologice.
Noi ținte terapeutice
„Vom continua acum să investigăm modul în care creierul inimii interacționează cu creierul real pentru a regla funcțiile inimii în diferite condiții, cum ar fi exercițiul fizic, stresul sau boala”, spune Ampatzis. „Ne propunem să identificăm noi ținte terapeutice prin examinarea modului în care perturbările din rețeaua neuronală a inimii contribuie la diferite afecțiuni cardiace.”
Studiul, publicat miercuri, 4 decembrie, în revista Nature Communications, a fost realizat în strânsă colaborare cu cercetători de la Universitatea Columbia, din New York, Statele Unite, și a fost finanțat, printre altele, de Fundația dr. Margaretha Nilsson, Fundația Erik și Edith Fernström, StratNeuro și Institutul Karolinska.
CITEȘTE ȘI: Pericol pentru un oraş întreg: Cum ne îmbolnăvește CET?
Peste 20 de copii au ajuns într-o zi la Spitalul Grigore Alexandrescu după provocări pe TikTok
Medici: 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotice
