Sindromul de apnee în somn este o afecțiune serioasă, dar adesea neglijată, care poate afecta calitatea vieții și poate duce la complicații grave pe termen lung. Caracterizată prin oprirea respirației în timpul somnului, această tulburare poate fi diagnosticată și tratată dacă este identificată la timp. Dr. Mirela Mitran, medic primar pneumolog la Cardio Help Craiova, cu competență în somnologie, explică cum putem recunoaște simptomele și ce măsuri putem lua pentru a preveni riscurile asociate acestei afecțiuni.
Ce este sindromul de apnee în somn?
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este o tulburare caracterizată prin oprirea respiraţiei pentru cel puțin 10 secunde în timpul somnului, acest fenomen având loc de mai multe ori pe noapte. De cele mai multe ori, pauzele de respirație sunt sesizate de partenerul de somn.
„Pacientul poate să nu fie conștient de aceste pauze de respirație, dar poate simți dimineața oboseală extremă sau alte simptome neplăcute. Sforăitul este cel mai frecvent simptom semnalat de pacienți, însă nu toți cei care sforăie suferă de apnee în somn,” explică Dr. Mirela Mitran.
Simptomele care indică apnee în somn
Dacă sforăiţi și vă simțiți obosiţi dimineața, chiar după o noapte de somn considerat neîntrerupt, este posibil să suferiți de apnee în somn. Alături de sforăit, următoarele simptome pot indica prezența sindromului de apnee obstructivă în somn (SASO):
- Pauze respiratorii în timpul somnului, observate de partenerul de somn
- Somn neodihnitor, cu dureri de cap matinale
- Somnolență sau oboseală marcată în timpul zilei
- Necesitatea frecventă de a urina noaptea (nicturie)
- Senzație de sufocare în somn
- Fragmentarea somnului sau insomnie
- Tulburări de memorie și concentrare
„În cazul în care simptomele sunt prezente, este important să consultați un specialist. De obicei, pacienții ajung la medic când deja suferă de somnolență excesivă sau oboseală care le afectează performanțele zilnice,” adaugă Dr. Mitran.
Cum afectează apneea în somn sănătatea?
Apneea în somn nu este doar o problemă de confort, ci poate conduce la complicații serioase. Hipoxia nocturnă, adică scăderea nivelului de oxigen în sânge, apare atunci când căile respiratorii sunt blocate repetat, afectând organele vitale. Hipoxia nocturnă (lipsa de oxigen în timpul somnului ) și severitatea SASO sunt asociate cu:
- Creșterea riscurilor de mortalitate prin anumite tipuri de cancer (melanom, cancer pulmonar)
- Creșterea incidenței și agresivității tumorilor
- Probleme cardiovasculare grave, precum hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC)
- Creșterea riscului de diabet de tip 2 și alte complicații metabolice
„Deși sforăitul poate părea o problemă minoră, apneea în somn poate duce la o oboseală extremă în timpul zilei, crescând riscul de accidente, inclusiv accidente rutiere. De asemenea, persoanele cu apnee în somn au un risc mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare,” subliniază Dr. Mitran.
Diagnosticarea apneei în somn
Pentru a diagnostica sindromul de apnee în somn, medicii urmează un proces detaliat, care include anamneza, chestionare specifice și investigații clinice. „Este esențial ca pacienții să consulte un specialist în somnologie. În funcție de simptome și istoricul medical, putem recomanda investigații suplimentare, precum poligrafia cardio-respiratorie nocturnă sau polisomnografia,” explică Dr. Mirela Mitran.
Tratament personalizat pentru apneea în somn
Tratamentul depinde de severitatea afecțiunii și de numărul episoadelor de apnee. Cele mai comune opțiuni de tratament includ utilizarea unui aparat CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) pentru a menține căile respiratorii deschise pe timpul somnului sau intervenții chirurgicale în cazurile severe.
Factori de risc pentru apneea în somn
Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta sindromul de apnee în somn, inclusiv:
- Vârsta: Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, în special după 50-60 de ani.
- Supraponderea sau obezitatea: Creșterea greutății corporale, în special în zona gâtului, poate agrava apneea.
- Sexul: Bărbații au un risc mai mare decât femeile, dar acest risc se echilibrează după vârsta de 60 de ani.
- Factori genetici: Rudele de gradul 1 ale persoanelor cu apnee în somn au un risc mai mare de a dezvolta aceeași afecțiune.
- Afecțiuni ORL: Problemele de sănătate ale căilor respiratorii superioare, precum deviația septului nazal sau rinita cronică, pot contribui la apariția apneei în somn.
- Consumul de alcool și fumatul: Aceste obiceiuri pot relaxa mușchii gâtului și pot agrava apneea în somn.
Prevenirea și tratamentul apneei în somn
Specialistul în apnee în somn de la Cardio Help Craiova recomandă pacienților să adopte un stil de viață sănătos pentru a reduce riscurile apneei în somn: „Reducerea greutății, evitarea consumului de alcool și fumatul sunt pași importanți pentru prevenirea acestei afecțiuni. De asemenea, un diagnostic precoce și tratamentele adecvate pot preveni complicațiile grave.”
Echipa Cardio Help Craiova poate fi contactată la telefon 0251 708 626. Detalii pe www.cardio-help.ro.
