Sub sloganul „Mai multă viaţă, mai puţine ecrane!” în perioada ianuarie şi februarie 2025, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj desfăşoară o campanie iniţiată la nivel naţional de Institutul Naţional de Sănătate Publică, pentru semnalarea pericolului dependenţei de ecrane pentru copii şi tineri.
Sănătatea mintală, afectată de ecrane
Instituţia corelează această temă cu sănătatea mintală. Sănătatea mintală, precizează reprezentanţii DSP Dolj, reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale şi a „stării de bine”, descriind nu numai absenţa bolii, ci şi capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viaţa familială, socială şi profesională.
OMS descrie sănătatea mintală ca fiind o stare de bunăstare mentală care le permite oamenilor să facă faţă stresului vieţii, să-şi realizeze abilităţile, să înveţe, să lucreze bine şi să contribuie la comunitatea lor.
În orice moment al vieţii, un set divers de factori individuali, familiali, comunitari şi structurali se pot combina pentru a proteja sau submina sănătatea mintală, iar noile tehnologii au devenit o ameninţare, folosite în mod defectuos.
Efect similar drogurilor
Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendinţă crescândă a oamenilor (în special a populaţiei tinere) de a reduce comunicarea faţă în faţă, comportament care, a crescut îngrijorarea faţă de dependenţa de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependenţa de ecrane, în special la tinerii de vârstă şcolară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susţin că un comportament repetitiv şi nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanţe precum drogurile şi alcoolul şi poate duce la dezvoltarea unei dependenţe numită şi „dependenţă tehnologică”.
Ce relevă un sondaj realizat în 2023: 46% dintre respondenţi au avut o stare de depresie în ultimele 12 luni
Sondajul de opinie Eurobarometru privind sănătatea mintală, din octombrie 2023, arată că 46% dintre respondenţi s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoţională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate).
89% dintre respondenţi consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi promovarea sănătăţii fizice.
54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist. Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani şi peste. Respondenţii consideră că cei mai importanţi factori care contribuie la menţinerea unei bune sănătăţi mintale, sunt condiţiile de viaţă (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică şi contactul social (ambele 41%).
Cele mai frecvent diagnosticate boli de sănătate mintală includ depresia, anxietatea generalizată şi tulburările de alimentaţie.
Conform cifrelor, stăm totuşi bine
Profilul de ţară din anul 2023 în ceea ce priveşte situaţia stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalenţă a afecţiunilor de sănătate mintală în rândul ţărilor UE., aspect care se poate datora neînregistrării şi neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii şi adolescenţi trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.
Potrivit Tabloului Sănătăţii Mintale în România din 2023, raport al Consiliului Economic şi Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulţilor din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalenţa), datele fiind provenite din studii realizate cu eşantioane reprezentative.
Campanie de informare cu tineri în grupul ţintă
În acest context, campania lunii februarie se adresează în special copiilor, adolescenţilor, dar şi părinţilor acestora precum şi populaţiei generale, deoarece prin creşterea nivelului de conştientizare şi încurajarea unui stil de viaţă orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanşarea unor tulburări mintale, cât şi a unor tulburări de comportament.
