Astăzi are loc Conferința „Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România – realizări și perspective’’.
Printre temele abordate a fost:
- eficiența Programului Național de Tratament al Surdității în ce privește implantarea cohleară și schimbarea procesoarelor de sunet.
- Accesul echitabil al persoanelor hipoacuzice la resurse de (re)abilitare: terapie, consiliere psihologică, piese de schimb, accesorii, reparații. Cum putem asigura familiilor cu venituri modeste șanse egale în procesul de (re)abilitare auditiv-verbală precum și de integrare socială și educațională?
- Importanța realizării unui Registru Național pentru a oferi tuturor copiilor născuți hipoacuzici șansa de a auzi. Se produce turism medical din cauza listelor lungi de așteptare în centrele de implantare cohleară: familiile călătoresc prin țară pentru a se înscrie pe liste de așteptare în cât mai multe centre de implantare cohleară pentru a avea prioritate.
- Informarea și conștientizarea opiniei publice privind problematica deficiențelor de auz, despre importanța diagnosticului precoce în vederea (re)abilitării auditiv-verbale. Importanța auzului.
În privința procesului de upgrade pentru implanturile cohleare, propunem reducerea termenului de la 7 ani la 5 ani. Procesoarele implanturilor cohleare se uzează moral și fizic, purtătorii de implant cohlear au dreptul la o calitate optimă a auzului. Nu în ultimul rând, multe state europene au o practică de upgrade a procesoarelor la intervale de 5 ani, și se intenționează și alinierea României la acest interval.
Surditatea nu este doar o problemă medicală, ci și de inserție socială
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat necesitatea extinderii Programului național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile, pledând și pentru realizarea unui registru național pentru deficiențe de auz la copii.
„Au fost înrolate în acest program vreo 186 de maternități, dintre cele 230 care există în România. În mod evident, trebuie să reluăm și cred că ar trebui să extindem acest program inclusiv prin instruirea celor care fac screeningul auditiv’, a afirmat ministrul la Conferința ‘Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România – realizări și perspective“ .
În opinia sa, este necesară realizarea unei baze de date, un registru național, iar resursele alocate pentru protezarea auditivă să răspundă necesităților reale, pe de o parte, și, pe de altă parte, să finanțeze traninguri pentru personalul implicat în realizarea screeningului.
Potrivit ministrului, problema nu este numai una medicală, ci și de inserție socială, de dezvoltare, de evoluție a copiilor care au nevoie de protezare auditivă, dar ține și de grija ulterioară pentru ca evoluția lor să fie firească.
Rafila a menționat că registrul național ar putea să fie la Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. „Prof. Dr. Dorin Hociotă“, fie la Institutul National pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu“.
Citește și: Un australian al cărui sânge a salvat 2,4 milioane de copii a murit
